Mihaela Bilic, unul din cei mai cunoscuți medici nutriționiști din țara naostră, a vorbit, recent, despre obiceiul de a mânca fără pauze stabilite între mese. Potrivit specialistului, organismul are nevoie de intervale clare de repaus digestiv, iar mesele luate prea des nu permit funcționarea eficientă. Cu toate că mulți consideră că ronțăitul constant ajută la controlul foamei, realitatea este, de fapt, alta.
Mihaela Bilic a explicat că unul dintre cele mai nocive obiceiuri alimentare este să mâncăm aproape fără întrerupere pe parcursul zilei. Indiferent că este vorba despre un biscuit, câțiva covrigei sau o mână de chipsuri, fiecare gustare pune din nou digestia în mișcare.
Conform specialistului, este recomandat să existe o pauză de aproximativ 4-5 ore între mesele principale. În acest interval, organismul își poate finaliza procesele digestive și poate intra într-o perioadă de repaus benefică.
Atunci când mâncăm permanent, stomacul este nevoit să secrete sucuri digestive în mod continuu, iar în timp, acest lucru poate suprasolicita sistemul digestiv și poate contribui la apariția unor probleme precum refluxul gastric, balonarea sau disconfortul abdominal.
„Metabolismul are nevoie de pauze”, a subliniat nutriționistul, explicând că organismul nu este construit pentru a procesa alimente fără întrerupere de dimineața până seara.
Ritmul de viață actual favorizează consumul frecvent de alimente. Multe persoane lucrează la birou, au la îndemână snacksuri și obișnuiesc să mănânce în timp ce lucrează, se uită la un film sau navighează pe internet.
În plus, industria alimentară oferă o gamă uriașă de produse concepute special pentru a fi consumate între mese. Ambalajele mici și porțiile aparent nevinovate creează impresia că aceste gustări nu au un impact major asupra siluetei.
În realitate, fiecare produs consumat între mesele principale aduce calorii în plus și stimulează din nou secreția de insulină și procesele digestive.
Mai mult, multe persoane confundă plictiseala, stresul sau oboseala cu senzația de foame. Astfel, ajung să mănânce chiar și atunci când organismul nu are nevoie de energie.
Un alt aspect pe care a pus accent specialistul este legat de produsele uscate de ronțăit, considerate uneori o alegere mai puțin periculoasă decât dulciurile. Sticksurile, covrigeii, biscuiții sărați, crackersii și chipsurile sunt consumate frecvent pentru că nu par foarte consistente și dau impresia că au puține calorii. Însă lucrurile stau exact invers.
Prin procesul de deshidratare, produsele devin concentrate din punct de vedere energetic. Apa este eliminată aproape complet, iar ceea ce rămâne este un produs bogat în calorii.
Conform Mihaelei Bilic, multe dintre aceste alimente depășesc 450-500 de calorii la 100 de grame, o valoare comparabilă cu cea a unor deserturi sau produse de patiserie.