EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Cum se lua 10 la prima probă a Bacalaureatului UPDATE

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026: Conform unor surse din Educaţie, subiectul principal ar fi fost George Bacovia la mate-info/ tehnologic/real şi Tudor Arghezi la uman.

La Subiectul al II-lea, cerința ar viza perspectiva narativă, iar la Subiectul al III-lea, eseul ar avea ca reper opera lui Tudor Arghezi pentru profilul uman și opera lui George Bacovia pentru profilul real.

Potrivit elevilor de la un liceu tehnologic, care au ieșit mai repede din examen, unul din subiectele (al treilea) avute a fost „Un eseu despre tema și viziunea despre lume în poezia PLUMB de George Bacovia”. Subiectul numărul 1 a fost un text la prima vedere și cerințe de înțelegere a acestuia. Textul a fost din „Sufletul nu cunoaște distanțele: pagini de corespondență cu familia Pillat”, de Monica Pillat și Pia PIllat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La subiectul numărul doi s-a cerut un text argumentativ „Dacă lași activitățile zilnice ca să înveți pentru BAC”

Alte articole

Repartizare computerizată 2026 EDU.ro. Rezultate Admitere liceu 2026, în funcţie de medii şi opţiuni. Cum se face înmatricularea

Rezultate finale Bacalaureat 2026. EDU:RO: Rata de succes a crescut cu 2,1% – de la 74,8% la 76,9%, după contestații

Examenul Național de Bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba și literatura română

Varianta 6

• Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
• Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

(50 de puncte)
SUBIECTUL I
Citește, cu atenție, textul de mai jos:

Dragă Pia,

După o iarnă care n-a vrut să se dea bătută decât de câteva zile, când în sfârșit a nins și Monica și-a putut permite plăcerea de-a face în curte o „fetiță de zăpadă”, a venit primăvara de la o zi la alta, topind totul, făcându-te să te simți împovărat cu paltonul devenit de-acum prea ușor […].

Ne-am făcut planul să evadăm de-acum încolo în fiecare duminică, undeva, afară din oraș, la Snagov, la Mogoșoaia, la Cernica, la Pasărea sau altundeva (cu autobuzul, bineînțeles), ca să respirăm mai adânc aerul proaspăt și încă inedit dulce, ca să scăpăm dintre ziduri și să ne integrăm miracolului vegetal, la care Monica este sensibilă până la extaz.

Îți trimit scrisoarea și sunt foarte mișcat că-ți găsești răgazul să-mi scrii atât de mult, când știu cât ești de prinsă cu unele și altele. Eu nu am nici măcar scuza de-a fi prea ocupat ca să-mi justific întârzierea și scurtimea răspunsurilor. Ce vrei, așa sunt melcii, închiși și lenți, dar prin aceasta și mai puțin afectuoși. În cochilia mea… Fac totuși și eu ceva acum: am început să lucrez cu asiduitate la studiul pe care îl am în plan, pe anul acesta, la institut: Tendințe generale în romanul francez de la Proust încoace, studiu care implică numeroase lecturi.

Zilele trec pe nesimțite… Monica se apropie de bacalaureat și învață până la extenuare, nemaiavând aproape deloc răgazul să se ocupe de poezie. Nelli a tot sperat să se poată reîntoarce la Institutul de Istoria Artelor, dar pentru moment nu sunt posturi disponibile, așa că a trebuit să se resemneze mai departe la munca ei […] de la bibliotecă. O surprind adesea, mai ales seara, recitind – a câta oară? – câte o scrisoare de la tine și îmi dau seama că aceste scrisori reprezintă, într-un fel, singura ei fereastră. Mama, cu fanatismul menajului, continuă – săraca! – să bată toate recordurile de devoțiune. Azi a fost o zi-surpriză pentru noi toți: sosirea pachetului tău, care a venit să ne răsfețe pe fiecare cu ceva. A fost ca la pomul de Crăciun.

Cu tot dorul,
Dinu

Pia Pillat, Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat

Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul tău la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al cuvântului bineînțeles și al secvenței îmi dau seama. 6 puncte
2. Menționează domeniul în care se încadrează studiul la care lucrează Dinu Pillat, utilizând informația din textul dat. 6 puncte
3. Precizează o reacție a familiei la primirea pachetului trimis de Pia, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică un motiv pentru care Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească duminica Bucureștiul. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Dinu Pillat, desprinsă din al treilea paragraf al textului. 6 puncte

UPDATE: O mică greșeală de redactare în cerințele de la subiectul 1 care avea doua subpuncte, numerotate cu „a și b”, dar litera „a” lipsea de pe foaie.

Potrivit metodologiei de organizare a Bacalaureatului, candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor, timp calculat din momentul finalizării distribuirii acestora în sălile de examen. Practic, ultimii candidați ies din examen abia după ora 12:00, motiv pentru care nicio variantă a subiectelor nu poate fi considerată oficială sau completă înainte de acest moment — indiferent câte fotografii sau informații apar în mediul online pe parcursul dimineții.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Candidații vor susține probele scrise la limba și literatura română, disciplina obligatorie a profilului – matematică sau istorie – și proba la alegere, în funcție de specializarea urmată. Pentru a se familiariza cu structura examenului și tipurile de cerințe care pot apărea la testare, elevii au la dispoziție modelele de subiecte publicate de Ministerul Educației. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 7 iulie.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Modelele de subiecte pentru Bacalaureatul 2026 la Limba și literatura română, publicate oficial pe subiecte.edu.ro, oferă elevilor o imagine despre cum va arăta examenul și ce tip de cerințe vor avea de rezolvat. Elevii trebuie să demonstreze că pot înțelege și interpreta corect un text la prima vedere, să identifice idei importante și să formuleze răspunsuri clare și bine argumentate.

În cadrul examenului de Bacalaureat 2026, toate subiectele la Limba și literatura română sunt obligatorii, iar timpul de lucru este de trei ore, calculate din momentul distribuirii subiectelor. Punctajul maxim este de 100 de puncte, dintre care 10 puncte se acordă din oficiu.

Bacalaureat 2026. Modelele de subiecte pentru probele scrise publicate de Ministerul Educației

De asemenea, orice variantă de rezolvare corectă, care respectă cerința și demonstrează înțelegerea conținutului, poate fi punctată conform baremului.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Modele de subiecte la Limba română pentru BAC 2026 – profil umanist

Subiectul I
Citeşte, cu atenție, textul de mai jos.

Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale.

În vara aceluiași an l-am cunoscut, fiindu-i prezentat la Capșa de Vladimir Streinu. Era un bărbat voinic, dar scund, cu timbrul vocal în falset, de o politeță protocolară exagerată; îți strângea mâna timp de câteva minute, rămânând în tot timpul descoperit și spunându-ți „domnia-ta”. Cine cunoștea violența de limbaj a pamfletarului rămânea uimit de acest aspect al omului privat. Mai târziu, l-am vizitat pe marele poet acasă și am putut cunoaște o altă rară vocație a omului: aceea a paternității, căreia îi datorăm și incomparabilele pagini din Cartea cu jucării. Arghezi nu mai frecventa cafeneaua, devotându-se integral familiei și Mărțișorului*, unde totul, de la împrejmuire și alei până la clădiri și plantații, a fost făcut cu munca și uneori cu brațele lui, ce e drept vânjoase. La masă tăcea, mastica încet și-mi spunea:

— Mănânc călugărește.

Conversația lui era uluitoare. Ca și în tabletele* sale, desfășura, când era în vervă, o trâmbă de metafore despre oameni și lucruri, cu caracteristici totdeauna inedite. Spre deosebire de scriitorii diluați, care scriu cum vorbesc, Arghezi vorbea cum scria, cu aceeași forță de viziune și de expresie scurtă, colorată. Același este stilul său epistolar, deferent* la culme, dar și de o bogăție metaforică neobișnuită. Am publicat, cândva, o scrisoare a lui, de intervenție în favoarea unei femei sărmane, mamă de copii, cu soțul mobilizat, trimisă în calitate de delegate de mahala, la data de 13 martie 1942. Un document uman impresionant… și o mică bucată literară! […]

Citește și: Fiul unei profesoare românce a obținut cea mai mare notă din Barcelona la Bacalaureat: „Pregătirea pentru examen a meritat”

Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele –e vorba de cele destinate tiparului –, lăsându-le să fie aruncate la coș după întrebuințare, când nu erau colecționate de câte un redactor bibliofil și admirator al geniului său. Am fost, poate, primul care i-a atras atenția că manuscrisele unui mare scriitor trebuie păstrate de el, ca un patrimoniu prețios, care ar putea fi valorificat de către urmași. Se pare că Arghezi n-a lăsat fără urmare sugestia mea. […]

Arghezi n-avea imensa siguranță de sine pe care am constatat-o la unii contemporani ai săi, de calitate net inferioară. Se bucura când primea elogii pentru câte o poezie sau tabletă, ba chiar manifesta mirare.
— V-a plăcut? Vi se pare bună? Nu-mi dau seama.
Nu-i plăcea să-i spui:
— Maestre.
Și nici să fie întrebat:
— Ce mai scrieți?
Omul civil se dorea abstras de calitatea sa de scriitor. Înțelegea să fie scriitor exclusiv la masa lui de lucru, la care se așeza în fiecare zi, credincios și el aceluiași comandament latin: Nulla dies sine linea*.
Șerban Cioculescu, Amintiri

*Mărțișor (subst.) – denumirea locului în care Arghezi a trăit și a scris începând cu anul 1930
*tabletă (subst.) – articol scurt, pe o temă actuală, cu accente pamfletare
*deferent (adj.) – respectuos
Nulla dies sine linea. (în limba latină, în original) – Nicio zi fără un rând scris.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

Indică sensul din text al cuvântului elogii și al secvenței în fiecare zi. 6 puncte
Menționează două particularități ale limbajului din textele scrise de Arghezi, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
Precizează atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
Explică motivul pentru care Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa. 6 puncte
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Arghezi, aşa cum reiese din finalul textului dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă percepția asupra unei personalități se schimbă sau nu ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai jos.
Scena XV
Corina, Ștefan

Rămasă singură, Corina îl privește îndelung pe Ștefan cum stă în șezlong și citește sau se preface că citește, într-o totală indiferență. După un moment de ezitare, face un pas spre el cu ceva decis în mișcare – „ce-o fi o fi” – și se adresează cu o anumită bravura în toată înfățișarea, dar fără bruschețe.

CORINA: În fond, dumneata de ce ții cu tot dinadinsul să fii interesant?
ȘTEFAN (se ridică în capul oaselor și se uită împrejur, ca și cum ar căuta să vadă cu cine vorbește): Eu?
Interesant? Dar nu țin deloc să fiu interesant.
CORINA (retezător): Foarte bine faci. Nici nu ești.
ȘTEFAN: Nu sunt, da să știi că nu-mi comunici nimic nou. Sunt treizeci și patru de ani – la 5 octombrie vor fi treizeci și cinci – de când știu cu precizie că nu sunt interesant. Nu făcea, zău, să pierzi baia și nici mie să-mi strici lectura, numai ca să-mi aduci la cunoștință o știre atât de veche. (Își reia cartea și se pregătește să-și continue lectura.)
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman scris după 1980.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului ales într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectele la Limba română, publicate după ora 12:00

Potrivit regulamentului de desfășurare a Bacalaureatului, subiectele nu pot fi făcute publice în timp ce proba este încă în desfășurare în vreun centru de examen din țară. Timpul alocat rezolvării subiectelor este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea acestora în sălile de examen, ceea ce înseamnă că ultimii candidați ies din examen abia după ora 12:00. Pe perioada în care elevii se mai află în sală, comunicarea subiectelor către exterior, sub orice formă, ar reprezenta o breșă majoră de securitate a examenului, motiv pentru care varianta oficială nu este disponibilă publicului înainte ca toate sălile de examen din țară să se fi golit.

Este important de menționat că, în practică, fotografii cu subiectele apar uneori pe rețelele sociale chiar înainte de ora 12:00, postate de candidați care au terminat lucrarea și au predat-o, dar acestea nu au caracter oficial și nu sunt confirmate de minister până la publicarea integrală pe canalul oficial.

Baremele, disponibile de la ora 15:00 pe subiecte.edu.ro

Ministerul Educației publică zilnic, în ziua fiecărei probe scrise, varianta oficială a subiectelor și baremele de evaluare și de notare, la ora 15:00, pe platforma subiecte.edu.ro — site-ul oficial dedicat examenelor naționale. Subiectele sunt postate separat pentru fiecare filieră și profil (teoretic – uman și real, tehnologic, vocațional – pedagogic), precum și pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, care susțin proba în limba maternă.

Pe lângă subiecte.edu.ro, variantele oficiale sunt redistribuite, de regulă în câteva minute, și de site-urile inspectoratelor școlare județene, precum și de platformele de presă și de pregătire pentru Bacalaureat. Decalajul de trei ore între finalul probei (ora 12:00) și publicarea oficială (ora 15:00) este folosit de minister pentru verificările interne și pentru pregătirea variantelor pe profiluri și filiere, astfel încât toate documentele să fie publicate simultan, evitând scurgerile parțiale de informație.

Structura probei: trei subiecte, 100 de puncte

Proba scrisă la Limba și literatura română este structurată, în mod tradițional, în trei subiecte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu, totalul fiind de 100 de puncte (echivalentul notei 10).

Subiectul I (50 de puncte) verifică înțelegerea unui text la prima vedere. Cerințele sunt împărțite în două subpuncte: la subpunctul A, candidații răspund la întrebări de vocabular, de înțelegere a textului și de aplicare a unor noțiuni de limbă română, răspunsurile găsindu-se, în general, direct în fragmentul dat; la subpunctul B, elevii redactează un text argumentativ, de minimum 50 de cuvinte, pe baza unui citat, a unei afirmații sau a unei teme legate de textul-suport.

Subiectul al II-lea se bazează, de asemenea, pe un text la prima vedere și solicită o redactare de minimum 50 de cuvinte despre un element specific al textului — perspectiva narativă, rolul notațiilor autorului, particularitățile unei specii literare sau ale unui curent literar, în funcție de tipul de text primit (epic, liric sau dramatic). Pentru acest subiect, șase puncte sunt acordate pentru conținut și patru puncte pentru redactare, ultimele fiind distribuite pentru exprimare, logica înlănțuirii ideilor, ortografie și punctuație.

Subiectul al III-lea (30 de puncte) este eseul, considerat de regulă cel mai solicitant punct al probei. Candidaților li se cere să analizeze, în maximum 400 de cuvinte, o operă literară studiată pe parcursul liceului — temă și viziune despre lume, particularități de construcție a unui personaj, comentarea unei opere sau compararea a două personaje, în funcție de cerința exactă primită la examen. Eseul trebuie să respecte o structură clară (introducere, cuprins și încheiere) și să facă referire la opere ale autorilor canonici incluși în programa de Bacalaureat — printre care Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Camil Petrescu sau Mihail Sadoveanu.

Programa pentru proba de Limba și literatura română

Conținuturile testate la examen respectă programa oficială aprobată de Ministerul Educației pentru disciplina Limba și literatura română, valabilă pentru toate filierele, profilurile și specializările. Programa include atât elemente de limbă (lexic, sintaxă, morfologie), cât și un set de autori și opere obligatorii pentru pregătirea eseurilor de la subiectul al III-lea. Lista cuprinde, printre alții, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda și Nichita Stănescu.

Pentru fiecare dintre acești autori, candidații trebuie să cunoască, în general, cel puțin o operă reprezentativă, temele și particularitățile de construcție specifice, precum și încadrarea într-un curent literar sau o orientare tematică, deoarece eseul de la subiectul al III-lea poate viza orice combinație dintre aceste elemente.

Cum se rezolvă, practic, cele trei subiecte

Specialiștii în pregătirea pentru Bacalaureat recomandă o gestionare echilibrată a celor trei ore de lucru, astfel încât niciunul dintre subiecte să nu rămână nerezolvat din lipsă de timp. La subiectul I, citirea atentă a textului-suport este esențială, întrucât majoritatea răspunsurilor de la subpunctul A se găsesc direct în fragment.

La subiectul al II-lea, structura în trei părți — introducere, cuprins, încheiere — este urmărită explicit de evaluatori, indiferent de tipul de cerință primită, iar lipsa unei concluzii clare este una dintre cele mai frecvente cauze de depunctare.

La subiectul al III-lea, respectarea integrală a reperelor indicate în cerință și încadrarea corectă a operei alese în curentul literar potrivit sunt criteriile care fac, de regulă, diferența între un eseu cu punctaj mediu și unul cu punctaj maxim.

Baremele oficiale precizează că nu se acordă punctaje intermediare în afara celor explicit menționate și că nu se acordă fracțiuni de punct, motiv pentru care formularea răspunsurilor în enunțuri complete, corectitudinea exprimării și respectarea normelor de ortografie și de punctuație contează separat de conținutul propriu-zis al răspunsului.

Ce urmează după proba de Română

După proba de Limba și literatura română, candidații vor mai susține trei probe scrise: proba obligatorie a profilului, pe 30 iunie, proba la alegere a profilului și specializării, pe 2 iulie, și Limba și literatura maternă, pe 3 iulie, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale. Primele rezultate ale sesiunii vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi comunicate pe 13 iulie.

Probele scrise debutează cu proba la Limba și literatura română. Marți, 30 iunie, se desfășoară proba E.c) obligatorie a profilului (matematică sau istorie), joi 2 iulie se desfășoară proba E.d) la alegere a profilului și specialității (fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie), iar vineri 3 iulie va avea loc proba E.b) la Limba și literatura maternă.

Probele scrise pentru examenul național de Bacalaureat 2026, sesiunea iunie – iulie, încep la ora 9 și se vor desfășura în opt de centre de examen, unul din ele având arondată și o subcomisie.

Cele mai mari centre de examen sunt la Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu (412 candidați), Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum” Sibiu (389 candidați) și Colegiul Tehnic Energetic Sibiu (381 candidați), iar cele mai mici sunt la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu (285 candidați), Liceul Teoretic „Constantin Noica” Sibiu (314 candidați) și Colegiul „Școala Națională de Gaz” Mediaș (315 candidați).

Primele rezultate vor fi comunicate marți, 7 iulie, până la ora 12 (în centrele de examen).

Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea eventualelor contestații are loc în zilele de 7 iulie (în intervalul orar 14 – 18), 8 iulie și 9 iulie 2026.

Acestea pot fi depuse/transmise și prin mijloace electronice. În acest caz, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele finale vor fi afișate luni, 13 iulie 2026

Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Probele sunt monitorizate audio-video.

Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate (carte de identitate, pașaport) și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor, creion negru pentru realizarea desenelor/schemelor și instrumente de desen la proba de Matematică.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.

De asemenea, elevii vor fi informați că este interzis accesul în săli cu orice fel de lucrări/materiale: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete, smartwatch etc.).

Activitatea de evaluare se realizează digitalizat pe stațiile de lucru aflate în centrul de evaluare desemnat de către Comisia Județeană de Bacalaureat.

Distribuirea lucrărilor către profesorii evaluatori, în vederea evaluării, se face în mod aleatoriu, prin intermediul platformei destinate evaluării digitalizate.

Comunicarea rezultatelor obţinute la examenul naţional de bacalaureat se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care vor fi distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă scrisă susţinută de aceştia.

2 – 4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen

4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

8 – 10 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

10 – 11 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

11 – 12 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională-proba C

15 – 17 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor digitale – proba D

29 iunie 2026 – Limba şi literatura română – proba E.a) – proba scrisă

30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) -proba scrisă

2 iulie 2026 –  Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d) – proba scrisă

3 iulie 2026 – Limba şi literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

7 iulie 2026 – Afişarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) şi depunerea contestaţiilor (în intervalul orar 14,00 – 18,00)

8 – 9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor

9 – 10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor

13 iulie 2026 – Afişarea rezultatelor finale

Lista cu centrele de examen în care se vor desfășura probele scrise pentru sesiunea iunie 2026, și unitățile de învățământ arondate acestora: