EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Cum se lua 10 la prima probă a Bacalaureatului

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Candidații vor susține probele scrise la limba și literatura română, disciplina obligatorie a profilului – matematică sau istorie – și proba la alegere, în funcție de specializarea urmată. Pentru a se familiariza cu structura examenului și tipurile de cerințe care pot apărea la testare, elevii au la dispoziție modelele de subiecte publicate de Ministerul Educației. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 7 iulie.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Modelele de subiecte pentru Bacalaureatul 2026 la Limba și literatura română, publicate oficial pe subiecte.edu.ro, oferă elevilor o imagine despre cum va arăta examenul și ce tip de cerințe vor avea de rezolvat. Elevii trebuie să demonstreze că pot înțelege și interpreta corect un text la prima vedere, să identifice idei importante și să formuleze răspunsuri clare și bine argumentate.

În cadrul examenului de Bacalaureat 2026, toate subiectele la Limba și literatura română sunt obligatorii, iar timpul de lucru este de trei ore, calculate din momentul distribuirii subiectelor. Punctajul maxim este de 100 de puncte, dintre care 10 puncte se acordă din oficiu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bacalaureat 2026. Modelele de subiecte pentru probele scrise publicate de Ministerul Educației

Alte articole

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Ce au avut elevii de rezolvat

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Ce au avut elevii de rezolvat

De asemenea, orice variantă de rezolvare corectă, care respectă cerința și demonstrează înțelegerea conținutului, poate fi punctată conform baremului.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Modele de subiecte la Limba română pentru BAC 2026 – profil umanist

Subiectul I
Citeşte, cu atenție, textul de mai jos.

Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale.

În vara aceluiași an l-am cunoscut, fiindu-i prezentat la Capșa de Vladimir Streinu. Era un bărbat voinic, dar scund, cu timbrul vocal în falset, de o politeță protocolară exagerată; îți strângea mâna timp de câteva minute, rămânând în tot timpul descoperit și spunându-ți „domnia-ta”. Cine cunoștea violența de limbaj a pamfletarului rămânea uimit de acest aspect al omului privat. Mai târziu, l-am vizitat pe marele poet acasă și am putut cunoaște o altă rară vocație a omului: aceea a paternității, căreia îi datorăm și incomparabilele pagini din Cartea cu jucării. Arghezi nu mai frecventa cafeneaua, devotându-se integral familiei și Mărțișorului*, unde totul, de la împrejmuire și alei până la clădiri și plantații, a fost făcut cu munca și uneori cu brațele lui, ce e drept vânjoase. La masă tăcea, mastica încet și-mi spunea:

— Mănânc călugărește.

Conversația lui era uluitoare. Ca și în tabletele* sale, desfășura, când era în vervă, o trâmbă de metafore despre oameni și lucruri, cu caracteristici totdeauna inedite. Spre deosebire de scriitorii diluați, care scriu cum vorbesc, Arghezi vorbea cum scria, cu aceeași forță de viziune și de expresie scurtă, colorată. Același este stilul său epistolar, deferent* la culme, dar și de o bogăție metaforică neobișnuită. Am publicat, cândva, o scrisoare a lui, de intervenție în favoarea unei femei sărmane, mamă de copii, cu soțul mobilizat, trimisă în calitate de delegate de mahala, la data de 13 martie 1942. Un document uman impresionant… și o mică bucată literară! […]

Citește și: Fiul unei profesoare românce a obținut cea mai mare notă din Barcelona la Bacalaureat: „Pregătirea pentru examen a meritat”

Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele –e vorba de cele destinate tiparului –, lăsându-le să fie aruncate la coș după întrebuințare, când nu erau colecționate de câte un redactor bibliofil și admirator al geniului său. Am fost, poate, primul care i-a atras atenția că manuscrisele unui mare scriitor trebuie păstrate de el, ca un patrimoniu prețios, care ar putea fi valorificat de către urmași. Se pare că Arghezi n-a lăsat fără urmare sugestia mea. […]

Arghezi n-avea imensa siguranță de sine pe care am constatat-o la unii contemporani ai săi, de calitate net inferioară. Se bucura când primea elogii pentru câte o poezie sau tabletă, ba chiar manifesta mirare.
— V-a plăcut? Vi se pare bună? Nu-mi dau seama.
Nu-i plăcea să-i spui:
— Maestre.
Și nici să fie întrebat:
— Ce mai scrieți?
Omul civil se dorea abstras de calitatea sa de scriitor. Înțelegea să fie scriitor exclusiv la masa lui de lucru, la care se așeza în fiecare zi, credincios și el aceluiași comandament latin: Nulla dies sine linea*.
Șerban Cioculescu, Amintiri

*Mărțișor (subst.) – denumirea locului în care Arghezi a trăit și a scris începând cu anul 1930
*tabletă (subst.) – articol scurt, pe o temă actuală, cu accente pamfletare
*deferent (adj.) – respectuos
Nulla dies sine linea. (în limba latină, în original) – Nicio zi fără un rând scris.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

Indică sensul din text al cuvântului elogii și al secvenței în fiecare zi. 6 puncte
Menționează două particularități ale limbajului din textele scrise de Arghezi, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
Precizează atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
Explică motivul pentru care Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa. 6 puncte
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Arghezi, aşa cum reiese din finalul textului dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă percepția asupra unei personalități se schimbă sau nu ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai jos.
Scena XV
Corina, Ștefan

Rămasă singură, Corina îl privește îndelung pe Ștefan cum stă în șezlong și citește sau se preface că citește, într-o totală indiferență. După un moment de ezitare, face un pas spre el cu ceva decis în mișcare – „ce-o fi o fi” – și se adresează cu o anumită bravura în toată înfățișarea, dar fără bruschețe.

CORINA: În fond, dumneata de ce ții cu tot dinadinsul să fii interesant?
ȘTEFAN (se ridică în capul oaselor și se uită împrejur, ca și cum ar căuta să vadă cu cine vorbește): Eu?
Interesant? Dar nu țin deloc să fiu interesant.
CORINA (retezător): Foarte bine faci. Nici nu ești.
ȘTEFAN: Nu sunt, da să știi că nu-mi comunici nimic nou. Sunt treizeci și patru de ani – la 5 octombrie vor fi treizeci și cinci – de când știu cu precizie că nu sunt interesant. Nu făcea, zău, să pierzi baia și nici mie să-mi strici lectura, numai ca să-mi aduci la cunoștință o știre atât de veche. (Își reia cartea și se pregătește să-și continue lectura.)
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman scris după 1980.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului ales într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Probele scrise debutează cu proba la Limba și literatura română. Marți, 30 iunie, se desfășoară proba E.c) obligatorie a profilului (matematică sau istorie), joi 2 iulie se desfășoară proba E.d) la alegere a profilului și specialității (fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie), iar vineri 3 iulie va avea loc proba E.b) la Limba și literatura maternă.

Probele scrise pentru examenul național de Bacalaureat 2026, sesiunea iunie – iulie, încep la ora 9 și se vor desfășura în opt de centre de examen, unul din ele având arondată și o subcomisie.

Cele mai mari centre de examen sunt la Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu (412 candidați), Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum” Sibiu (389 candidați) și Colegiul Tehnic Energetic Sibiu (381 candidați), iar cele mai mici sunt la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu (285 candidați), Liceul Teoretic „Constantin Noica” Sibiu (314 candidați) și Colegiul „Școala Națională de Gaz” Mediaș (315 candidați).

Primele rezultate vor fi comunicate marți, 7 iulie, până la ora 12 (în centrele de examen).

Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea eventualelor contestații are loc în zilele de 7 iulie (în intervalul orar 14 – 18), 8 iulie și 9 iulie 2026.

Acestea pot fi depuse/transmise și prin mijloace electronice. În acest caz, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele finale vor fi afișate luni, 13 iulie 2026

Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Probele sunt monitorizate audio-video.

Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate (carte de identitate, pașaport) și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor, creion negru pentru realizarea desenelor/schemelor și instrumente de desen la proba de Matematică.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.

De asemenea, elevii vor fi informați că este interzis accesul în săli cu orice fel de lucrări/materiale: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete, smartwatch etc.).

Activitatea de evaluare se realizează digitalizat pe stațiile de lucru aflate în centrul de evaluare desemnat de către Comisia Județeană de Bacalaureat.

Distribuirea lucrărilor către profesorii evaluatori, în vederea evaluării, se face în mod aleatoriu, prin intermediul platformei destinate evaluării digitalizate.

Comunicarea rezultatelor obţinute la examenul naţional de bacalaureat se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care vor fi distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă scrisă susţinută de aceştia.

2 – 4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen

4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

8 – 10 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

10 – 11 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

11 – 12 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională-proba C

15 – 17 iunie 2026 – Evaluarea competenţelor digitale – proba D

29 iunie 2026 – Limba şi literatura română – proba E.a) – proba scrisă

30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) -proba scrisă

2 iulie 2026 –  Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d) – proba scrisă

3 iulie 2026 – Limba şi literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

7 iulie 2026 – Afişarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) şi depunerea contestaţiilor (în intervalul orar 14,00 – 18,00)

8 – 9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor

9 – 10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor

13 iulie 2026 – Afişarea rezultatelor finale

Lista cu centrele de examen în care se vor desfășura probele scrise pentru sesiunea iunie 2026, și unitățile de învățământ arondate acestora: