Conflict juridic între ÎCCJ și Ilie Bolojan. Executivul a cerut arbitrajul CCR: ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”

UPDATE: Este scandal monstru între Ilie Bolojan şi judecători. Guvernul a anunţat că vrea să sesizeze CCR cu privire la existenta unui conflict între Executiv si ICCJ. Asta dupa ce Instanta Suprema a dat in judecata guvernul pentru a-si recupera sumele castigate in instanta.

Guvernul a decis joi să sesizeze CCR privind un posibil conflict juridic între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Executivul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a declarat Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernul Bolojan riscă să fie executat silit și nu poate să pună în aplicare decizia instanței pentru că este demis și are puteri limitate. Un proces judiciar cu termen pe 9 iulie ar putea obliga Ministerul de Finanțe, printr-un titlu executoriu definitiv, să includă în buget salarii restante de aproape 5 miliarde de lei plus penalități pentru fiecare zi de întârziere în valoare de peste 10 milioane de lei. Dacă Guvernul pierde procesul civil, va trebui să aleagă de unde ia bani: crește taxe și impozite, taie cheltuieli sau majorează deficitului bugetar agreat cu instituțiile europene. Executivul se teme că acest proces ar putea deveni și un precedent politico-juridic: orice instituție care își elaborează bugetul și este nemulțumită de banii care i-au fost alocați prin legea bugetului de stat adoptată de Parlament și-ar putea suplimenta fondurilor printr-o acțiune în instanță.

Alte articole

Preşedintele Nicuşor Dan, victorie importantă la CCR

Nicuşor Dan, lovitură pentru PSD după ce social-democraţii l-au anunţat premier pe Sorin Grindeanu. Ce a reclamat la CCR

ÎCCJ a acționat în judecată Ministerul de Finanțe, pe 30 martie, pentru plata salariilor restante ale magistraților, după ce sumele nu au fost incluse în legea bugetului de stat pe anul 2026.

Procesul s-a desfășurat rapid și la mai puțin de o lună distanță, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă toată demersurile bugetare pentru plăti salariile restante ale magistraților, sub sancțiunea unei penalități și a unei amenzi.

Împotriva acestei hotărâri, Ministerul Finanțelor a formulat recurs. În recurs s-a fixat termen în mai puțin de 30 de zile de la comunicarea actelor de procedură către Ministerul Finanțelor.

„Există un risc ridicat ca, la termenul din 9 iulie 2026, recursul să fie soluționat, iar hotărârea de fond să rămână definitivă, prin obligarea Ministerului Finanțelor și a Guvernului la alocarea sumelor solicitate și sub sancțiunea unei penalități de aproximativ 9 milioane euro (circa 48 de milioane lei) pe fiecare zi de întârziere – la care se adaugă o amendă de cca. 810 lei/zi – până la alocarea sumelor prevăzute în hotărâre”, conform unei informări care a ajuns la premierul Ilie Bolojan.

Într-o asemenea ipoteză, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar fi obligate, printr-un titlu executoriu definitiv, să pună în executare măsurile dispuse.

Termenul de executare va fi de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, în cazul în care Guvernul pierde.

Suma a cărei alocare integrală este pretinsă de ÎCCJ pentru titlurile executorii scadente în anul 2026, pentru salariile restante ale magistraților, se ridică la aproximativ 4,8 miliarde lei.

Pe lângă această sumă, instanța ar putea institui un mecanism de constrângere a Guvernului să aloce cât mai repede fondurile, prin penalități și amenzi care curg zilnic până la îndeplinirea integrală a obligațiilor:

1. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Suma estimată: în jur de 9 milioane euro pe zi.

2. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Suma estimată: aproximativ 800–810 lei pe zi.

3. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate. Suma estimată: circa 1,2 milioane lei pe zi.

Ştirea iniţială: Potrivit agendei ședinței de joi a Guvernului, Executivul discută dacă va sesiza CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată guvernul Bolojan pentru veniturile suplimentare pe care și le-au dat singuri judecătorii, anunţă România TV.

Nicușor Dan, despre raportul privind campania contra Justiției. ”E legitim ca CSM să-i apere pe magistraţi. Nu e legitim însă ca CSM să escaladeze”

Curtea Supremă de Justiție a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan, la sfârșitul lunii martie, pentru neplata sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, după ce ÎCCJ oricum făcuse plângere prealabilă împotriva Guvernului.

Pe ordinea de zi a Guvernului este o „informareprivind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026” și „Notă privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Legea salarizării se schimbă. Avem GRILELE actualizate pe profesii. Cât vor câştiga lunar medicii, profesorii, magistraţii sau poliţiştii