Atacul lui Ilie Bolojan asupra Justiției, DEMONTAT în instanță! Curtea de Apel București a anulat Comitetul prin care premierul demis urma să modifice Legile justiției

Astăzi, 6 iulie, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a anulat Comitetul pentru Justiție creat de premierul demis Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a înființat comitetul respectiv pentru a modifica legile justiției.

Comitetul fusese suspendat și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care invoca posibile derapaje la adresa justiției, în condițiile în care din comitet făceau parte și oameni fără studii juridice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Curtea de Apel București a anulat Decizia Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei în domeniul justiţiei.

Alte articole

Răsturnare de situaţie în „dosarul Potra”. Înalta Curte a pronunţat marţi sentinţa DEFINITIVĂ

S-a decis! Guvernul, obligat să le plătească magistraților restanțe salariale de două miliarde de euro!

Dacă nu vă aduceți aminte, este vorba de comitetul ăla în care voia el să modifice legile privind justiția și să facă legi după cum are el chef, că tot deținea calitatea de prim-ministru”, spune avocata Elena Radu, pe pagina sa de Facebook.

Decizia instanței este următoarea:

• Tip solutie: Admite cererea
• Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârtului Guvernul României.
• Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
• Respinge excepţiile lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active, invocate de pârâtul Prim-ministrul României, ca neîntemeiate.
• Respinge excepţiile inadmisibilităţii, autorităţii de lucru judecat, lipsei de obiect şi lipsei de interes a capătului de cerere având ca obiect suspendare executare, excepţii invocate de pârâta
• Cancelaria Prim-ministrului, ca neîntemeiate.
• Admite acţiunea.
• Anulează Decizia Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei în domeniul justiţiei.
• Suspendă executarea Deciziei Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025 până la soluţionarea definitivă a cauzei.
• Obligă pârâtul Prim-ministrul României la plata către reclamantă a sumei de 120 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru).
• Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată azi, 06.07.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. Document: Hotarâre  1250/2026  06.07.2026

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, prin avocata Elena Radu, printr-o acțiune împotriva premierului Bolojan și cancelariei sale, ceruse instanței anularea actului administrativ 574/19.12.2025 care viza înființarea Comitetului pentru Justiție de către Guvernul Bolojan.

Citește și: BNS reclamă Oracle la Inspecția Muncii și la Comisia Europeană: liderii sindicali, concediați la doar șase zile de la înființarea sindicatului, iar negocierile pentru contractul colectiv de muncă, blocate

Decizia luată de ÎCCJ anterior

În martie 2026, ÎCCJ a suspendat comitetul creat de Guvernul Bolojan, pentru a analiza și revizuii legile justiției. Curtea a invocat dubii referitoare la legalitatea demersului guvernamental. Hotărârea instanței este definitivă și produce efecte imediate, blocând activitatea structurii constituite la nivelul Executivului.

„Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției”, se arată în comunicat.

În decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan constituie oficial Grupul de lucru pentru legile justiției cu scopul de a analiza efectele legilor adoptate în 2022 și de a propune modificări legislative.

Instanța supremă arată că decizia a fost luată după identificarea unor posibile nereguli privind constituirea și funcționarea acestui organism. Judecătorii avertizează că există riscul producerii unui „exces de putere”, care ar putea afecta echilibrul dintre instituțiile statului.

„Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, precizează ÎCCJ.

Ordinul prin care Ilie Bolojan a fondat comitetul

Art. 1. — (1) Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ

(2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de președinte.

(3) Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

(4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

Art. 2. — (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor sau care au calitatea de invitați, desemnați în acest sens.

(2) La ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din țară și din străinătate.

(3) Membrii Comitetului vor putea fi asistați în cadrul întâlnirilor de specialiști ai instituțiilor reprezentate.

Art. 3. — Comitetul are următoarele atribuții principale:

a) analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;
b) analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție;
c) organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
d) solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor prevăzute în prezenta decizie;
f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Art. 4. — (1) Comitetul se reunește în ședință ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.

(2) Ședințele Comitetului se pot desfășura în format fizic sau în sistem online și sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.

(3) Procesele-verbale ale ședințelor Comitetului sunt întocmite de către persoane desemnate din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Art. 5. — (1) Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

(2) Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

(3) Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.

Citește și: Răzvan Lucescu a semnat cu Al-Sadd, cea mai titrată echipă din Qatar. Ce salariu ar urma să încaseze