Dezastrul din HoReCa, explicat de afacerişti. Dan Dinu: „Pentru prima dată în 25 de ani am dat oameni afară / Paul Iftode: „Avem situaţii în care două persoane împart același fel principal”

Mediul de afaceri din HoReCa reacționează tot mai dur la politicile fiscale ale actualului executiv interimar, condus de Ilie Bolojan. Cunoscutul antreprenor Dan Dinu, cu o experiență de peste 25 de ani în sectoare cheie precum transporturile, HoReCa și construcțiile, a lansat un atac public fără precedent la adresa premierului demis Ilie Bolojan, acuzându-l de distrugerea capitalului autohton și de paralizarea economiei naționale.

Într-o postare pe pagina sa de socializare, Dan Dinu a explicat, cu un gust amar, pas cu pas de ce măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au un efect toxic asupra mediului privat. Detaliind modul în care politicile de austeritate și creșterea taxelor pe timp de criză împing firmele românești spre faliment.

Antreprenorul susține că problema deficitului bugetar ar fi putut fi rezolvată simplu, fără a lovi în mediul de afaceri, dacă statul ar fi crescut gradul de colectare a TVA de la 65% la media europeană de 95%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit lui Dinu, premierul a refuzat această cale pentru a proteja interesele marilor corporații și ale băncilor străine: „Ori trebuia să introducă taxarea inversă și atunci deranja băncile, pentru că le lua din volumele de tranzacționare și ar fi sunat ambasadele, a căror slugă este Bolojan (ambasadele Germaniei și Franței). Ori ar fi trebuit să se ia la trântă cu marii datornici, cu statul mafiot. A zis pas la ambele variante și a mărit taxele”, a acuzat omul de afaceri.

Dan Dinu a taxat dur viziunea economică a premierului, explicând că, în perioade de criză, soluția reală este reforma fiscală bazată pe relaxare și pe atragerea de capital, nu pe suprataxare.

Acesta a oferit și soluții care au fost ignorate de executiv: acordarea de scutiri pentru impozitul reinvestit, politici fiscale atractive modelate după exemplul Turciei, sau facilități fiscale pe 10 ani pentru familiile de români din diaspora care se întorc acasă. „Dacă toată viața ta ai avut ca business un butic, și ăla falimentar, munca ta începe să prindă contur. (…) Nu ai cum să fii atât de precar în gândire economică încât să mărești taxele într-o perioadă în care ești în criză!”

Unul dintre cele mai grave efecte ale guvernării Bolojan, subliniază Dinu, este exodul companiilor din zona de vest a țării, dependentă de industria auto. Lipsa relaxării fiscale a determinat firmele să își ia „bocceluța și să plece”.

Impactul s-a resimțit direct și în companiile sale. Cu afaceri în trei dintre cele mai greu încercate domenii din economie – Transporturi, HoReCa și Construcții , antreprenorul recunoaște că a fost forțat să recurgă la concedieri din cauza acestor politici.

„Antreprenorul român… în loc să-l favorizezi, l-ai distrus! În peste 25 de ani de activitate, pentru prima dată în viața mea, am dat oameni afară datorită așa-zisei «reforme» a lui matale!”

Agățarea de putere și riscul de „Junk” economic
Pe lângă acuzațiile de natură economică, Dan Dinu atrage atenția asupra crizei politice prelungite, amintind că Ilie Bolojan conduce un guvern deja demis de Parlament.

„Nu ai micșorat aparatul de stat. Ba dimpotrivă, ai reușit să-i dai afară pe români de la privat și să falimenteze firmele românești. Pentru că ai interese personale și de grup, nu te dai la o parte, nu asculți de vocea poporului, ci găsești subterfugii de a rămâne la putere. Și vei duce țara în junk, pentru că trebuie să răspunzi la apelul statului mafiot”, și-a încheiat antreprenorul mesajul dur, concluzionând amar la adresa premierului: „Praful să se aleagă de tine, Ilie!”

Această reacție publică se înscrie într-un val tot mai amplu de nemulțumiri venite din partea patronatelor, sindicatelor și a antreprenorilor locali, care reclamă blocajul investițiilor și asfixierea fiscală a capitalului autohton în fața unui interimat guvernamental prelungit.

Clienții ies mai rar la restaurant, comandă mai puțin și sunt mult mai atenți la nota de plată

În multe cazuri, două persoane împart același fel principal, iar produsele premium sunt alese tot mai rar. Sunt concluziile lui Paul Iftode, manager de achiziții în cadrul Grupului City Grill, într-un interviu acordat G4Food, în care explică modul în care schimbările economice afectează atât consumul, cât și activitatea din spatele restaurantelor.

Potrivit acestuia, anul 2026 este unul dificil pentru industria HoReCa, însă evoluția diferă de la o categorie de produse la alta. „Piața este foarte dificilă pe anumite produse și mai ușoară pe altele. De exemplu, lactatele s-au ieftinit anul acesta din cauza scăderii consumului atât în retail, cât și în HoReCa, la nivel european”, spune Paul Iftode.

De altfel, și datele Institutului Național de Statistică, publicate astăzi, arată o scădere a consumului cu amănuntul de 5% în primele cinci luni ale anului.

Scăderea consumului se vede direct în restaurante, afirmă reprezentantul City Grill. „Clientul nu mai consumă la fel de mult. Avem situații în care două persoane împart aceeași apă sau chiar același fel principal. Sunt și cazuri în care oamenii nu mai comandă deloc produse din zona de bar și vin doar să mănânce”, spune el.

„Pe media de tranzacție avem o scădere de aproximativ 15-20%. În unele locații compensăm printr-un număr mai mare de clienți, dar nu peste tot”, explică sursa menționată. Cele mai afectate sunt restaurantele orientate spre mesele de prânz și cele dedicate familiilor, în timp ce locațiile turistice rezistă ceva mai bine, deși și aici turiștii cheltuiesc mai puțin decât în anii anteriori.

Potrivit lui Paul Iftode, consumatorii se orientează spre preparate mai accesibile și renunță la comenzile suplimentare.

„Se sare peste aperitiv, peste desert sau chiar peste ciorbă. Uneori se comandă doar o ciorbă. Dacă înainte era ales un pește premium, acum clientul merge către variante mai accesibile”, mai spune Iftode.

Volatilitatea pieței a schimbat complet și activitatea departamentului de achiziții „Acum doi-trei ani negociam aceeași categorie de produse de două ori pe an. Astăzi ajung să renegociez chiar în fiecare lună, încercând să păstrez același preț în meniu”, adaugă sursa citată.
Deși costurile au crescut constant, Grupul City Grill nu a majorat prețurile din meniuri din august anul trecut.

„Am preferat să sacrificăm o parte din profitabilitate pentru a păstra clienții și pentru a-i încuraja să continue să iasă la restaurant”, potrivit managerului de achiziții.

Managerul de achiziții spune că stabilitatea prețurilor este unul dintre cele mai importante elemente pentru un business din HoReCa.

„Nu poți modifica prețurile din meniu de la o zi la alta. Cu cât ai contracte mai predictibile și parteneri care îți oferă stabilitate, cu atât este mai ușor să păstrezi aceleași prețuri pentru client”, afirmă Iftode.
Deși lactatele s-au ieftinit, alte categorii continuă să pună presiune pe costuri.

„Carnea de vită și cea de oaie se scumpesc constant de aproximativ un an și jumătate. Creșterile sunt mici, dar continue. Rolul nostru este să compensăm aceste majorări negociind mai bine alte categorii de produse”, adaugă el.
În paralel, disponibilitatea unor produse a devenit o provocare.

„Plasticul și consumabilele sunt afectate de evoluția prețului petrolului. Nu vorbim doar despre combustibil, ci despre foarte multe produse care depind de această industrie.”

Importurile directe au devenit o soluție
Pentru a limita creșterea costurilor, City Grill a început să cumpere direct de la producători, fără intermediari.

„Merg la târguri și expoziții și îmi aduc singur marfa. Inclusiv sosul de roșii îl import direct. Înainte îl cumpăram prin distribuitori. Este un efort mai mare, presupune depozitare și cash-flow, dar atunci când faci calculele merită”, spune el.
Bursa mărfurilor influențează meniul restaurantelor
Paul Iftode spune că urmărește permanent evoluția burselor internaționale de mărfuri pentru a anticipa schimbările din piață.

„Dacă observi tendințele din timp, poți recomanda modificarea meniului. Unele produse devin nesustenabile și trebuie înlocuite cu altele
Deși conceptul de produs local este tot mai promovat, managerul City Grill spune că în restaurantele grupului clienții nu îl mai caută în mod explicit.

„Lucrăm de mulți ani cu producători români și am avut numeroase campanii dedicate acestora. Astăzi clienții nu mai întreabă dacă folosim produse locale, pentru că se așteaptă deja să le găsească în restaurantele noastre”, mai spune el.

INS: Consum scăzut în luna mai pentru a zecea lună consecutiv

Consumul scade în România pentru a zecea lună consecutiv, românii sunt din ce în ce mai prudenţi cu cheltuielile. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că vânzările din comerţul cu amănuntul sunt în continuare cu aproape 5% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în categoria mărfurilor nealimentare, dar sunt scăderi şi în ce priveşte achiziţia de mâncare, băuturi sau tutun. Chiar şi încasările pe care le-au avut distribuitorii de carburanţi au fost mai mici, cu 2,8%, în contextul în care preţurile la pompă au crescut atât la benzină, cât şi la motorină.

Consolidarea fiscală începe să lase urme tot mai vizibile în economia reală. Datele publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică despre comerţul cu amănuntul oferă una dintre cele mai bune radiografii ale felului în care gospodăriile şi companiile se adaptează la noul context economic. Comerţul cu amănuntul a rămas în teritoriu negativ şi în mai. Potrivit INS, pe date ajustate sezonier, volumul cifrei de afaceri a fost cu 4,7% sub nivelul din mai anul trecut, în timp ce pe ansamblul primelor cinci luni scăderea ajunge la 5,3%. Există însă şi un semnal ceva mai încurajator: comparativ cu aprilie, volumul vânzărilor a crescut cu 1,3%, ceea ce sugerează o temperare a ritmului de deteriorare.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Flavius Jakubowicz, aceste cifre trebuie citite în ansamblu, şi nu doar prin prisma rezultatului dintr-o singură lună: Este a zecea lună consecutivă de scădere. Cifra asta aş putea spune că spune mai mult decât pare şi o interpretare corectă cere să citim în acelaşi timp şi tendinţa de fond şi punctul de cotitură. Primul lucru pe care îl văd este că sunt două semnale suprapuse, pe de o parte, o tendinţă de fond profund negativă, unde avem zece luni de contracţie cu un cumulat de -5,3% de la începutul anului şi, pe de altă parte, un semnal marginal care merită atenţie, faţă de aprilie consumul a crescut cu 1,3%, iar ritmul anual de scădere s-a îngustat de la -6,2% în aprilie la -4,7% în mai. Cu alte cuvinte, declinul continuă, dar în acelaşi timp îşi pierde din viteză.

Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România spune însă că încetinirea declinului nu trebuie confundată cu o revenire a consumului. Din punctul său de vedere, actuala evoluţie are o explicaţie precisă: modificările fiscale introduse în vara anului trecut. În opinia sa, momentul în care comerţul a trecut de la creştere la scădere coincide cu majorarea TVA şi cu transmiterea aproape integrală a acesteia în preţurile de la raft. În aceste condiţii, asistăm mai degrabă la efectele unui şoc fiscal şi inflaţionist decât la o criză de încredere a consumatorilor.

Flavius Jakubowicz arată că datele INS susţin ideea unei schimbări de comportament: În august 2025 a intrat pe minus, -2,1, şi de atunci nu a mai revenit niciodată pe pozitiv. Este exact momentul în care a intrat în vigoare pachetul fiscal şi cota standard de TVA a urcat de la 19 la 21%. Practic, taxa pe consum s-a transferat în preţ. Peste 85% din majorările de TVA au ajuns direct la raft, preţurile au ridicat inflaţia, au adus-o la aproape 11%. Este un şoc clasic devenit real, şi practic nu o criză de încredere. Alt lucru care se citeşte în structură este că nu toate categoriile scad la fel, nealimentarele scad cel mai mult, cu -5,3 în mai şi -7,7% cumulat, adică exact acea cheltuială care poate fi amânată, îmbrăcăminte, electronice, mobilă, tot ce nu ţine de strictul necesar. Alimentele sunt apărate de un -4,3, carburanţii rezistă cu aproximativ -2%, asta ar fi semnătura unui comportament defensiv, că gospodăria apără esenţialul, taie discreţionarul şi migrează către alternative mai ieftine. Am putea spune că nu este neapărat o panică, ci un semnal de prudenţă.

Flavius Jakubowicz atrage atenţia şi asupra unui aspect important pentru interpretarea datelor. Indicatorul publicat de INS este unul de volum, calculat la preţuri comparabile, ceea ce înseamnă că surprinde evoluţia reală a consumului fără influenţa scumpirilor. În consecinţă, este posibil ca încasările comercianţilor exprimate în lei să fi fost susţinute de inflaţie, chiar dacă populaţia a cumpărat mai puţine bunuri. Din această perspectivă, subliniază analistul, economia prezintă trăsături specifice stagflaţiei: preţurile continuă să crească, în timp ce volumele tranzacţionate se reduc. Implicaţiile depăşesc însă sectorul comercial, consumul privat generează aproximativ 60% din produsul intern brut, astfel încât o perioadă prelungită de slăbiciune a comerţului se transmite inevitabil şi în ritmul de creştere economică.

Cum să folosești corect aerul condiționat de la mașină pentru un consum mai mic de combustibil. Trucuri simple pentru toţi şoferii

În opinia analistului este posibil că indicatorii anuali să arate însă ceva mai bine în a doua parte a anului, pe măsură ce comparaţia se va face cu lunile deja afectate de majorarea TVA. O redresare autentică va depinde însă de revenirea salariilor reale pe creştere, astfel încât puterea de cumpărare să înceapă din nou să se refacă, iar acest lucru nu se poate realiza mai devreme de 2027, mai spune preşedintele Asociaţiei Analistilor Financiar-Bancari din România. Concluzia lui Flavius Jakubowicz este că datele de astăzi nu trebuie interpretate în cheie politică, ci economică. Consolidarea fiscală era necesară pentru corectarea unui deficit foarte ridicat, însă costul pe termen scurt este comprimarea cererii interne. Întrebarea importantă, precizează el, nu este dacă ajustarea trebuia făcută, ci cât de repede va reuşi economia să revigoreze veniturile reale ale populaţiei şi, odată cu ele, consumul.