România, pe primul loc în Europa la mortalitate infantilă şi la numărul toaletelor în curte

40,7% din români au WC-urile în curte, faţă de doar 25% din populaţia Bulgaria. Pe locul al treilea se află Letonia, cu 15,8%. La polul opus se află Danemarca, Spania, Olanda şi Suedia, unde procentul este zero, se arată în raport.

România conduce şi în clasamentul mortalităţii infantile, cu 9,4% în 2011, chiar dacă situaţia s-a îmbunătăţit faţă de 2001, când nivelul era de 18,4%. Pe poziţia a doua se află Bulgaria, cu 8,5%. Media europeană este de 3,9% la o mie de naşteri.

29% dintre români se confruntă cu privaţiuni materiale severe, fiind devansaţi doar de bulgari (44%) şi letoni (31%), potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, din 2011.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Românii sunt depăşiţi doar de letoni în privinţa greutăţilor întâmpinate atunci când apelează la serviciile medicale. În 2011, 9,8% din femeile din România şi 14% din bărbaţi au reclamat limitarea accesului la serviciile medicale, din diverse motive: preţul prea ridicat, distanţa mare între domiciliu şi unitatea spitalicească sau timpul îndelungat pentru cei înscrişi pe listele de aşteptare.

Alte articole

Ce pensii au românii care locuiesc în Olanda. Sistemul intră într-o fază decisivă de reformă de la 1 ianuarie

Condamnare în cazul furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents. Câți ani de închisoare au primit cei 3 suspecți

În ceea ce priveşte numărul persoanelor care ating vârsta de 65 de ani, România se află pe locul al patrulea, după Lituania, Letonia şi Ungaria. Trei regiuni din România apar în clasamentul privind speranţa scăzută de viaţă la bărbaţi: sud-est (69,5%), nord-est (69,6%) şi Muntenia (69,7%). Cel mai mult trăiesc bărbaţii din regiunea italiană Emilia-Romagna – 80,4%. Femeile din vestul României (76,9), din nord-est (77,2), nord-vest (77,2%) şi Oltenia (77,3%) sunt şi ele la coada clasamentului privind speranţa de viaţă.

Comisia Europeană avertizează asupra faptului că actuala criză economică poate avea o influenţă negativă importantă asupra sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor europeni.