România a ajuns la acest prag cu mai bine de o lună în urmă. Acest consum excesiv se traduce prin fenomene meteo extreme, incendii de pădure, secetă și ecosisteme tot mai afectate, avertizează specialiștii.
Citește și: Grindeanu aruncă bomba: „Se poate Guvern şi fără PSD. Am văzut cum AUR a votat alături de PNL şi USR”
Pe 30 iulie cererea de resurse naturale depășește ceea ce Pământul poate regenera într-un an, cercetătorii numind această zi „Ziua depășirii resurselor Pământului”. În calcul intră apa, lemnul, terenurile agricole, peștele, dar și capacitatea pădurilor și oceanelor de a absorbi emisiile de dioxid de carbon.
Potrivit „Global Footprint Network”, omenirea consumă natura cu 73% mai repede decât aceasta se poate regenera. Cu alte cuvinte, actualul nivel de consum ar necesita echivalentul a aproximativ 2 planete, scrie PRO TV.
„Acest overshoot day este un indicator prin care ar trebui sa înțelegem modul de utilizare al resurselor. E ca și cum avem un salariu pe lună și putem să îl drămuim din el până la sfârșitul lunii sau putem să-l cheltuim în primele două săptămâni și după vedem cum ne descurcăm. Consumăm mult mai mult decât avem nevoie pentru un trai decent. Consumăm și aruncăm mult mai multă hrană, care la rândul ei a consumat resursa de sol, de apă, a poluat poate cu fertilizatori, consumăm resursa de apă”, spune prof. univ. dr. Adina-Eliza Croitoru, Facultatea de Geografie, Organizația Meteorologică Mondială.
În clasamentul mondial, Qatar ocupă primul loc la consum, depășind pragul cel mai devreme, pe 6 februarie. România a consumat resursele cu mai bine de-o lună mai devreme decât media, pe 19 iunie. La polul opus se află Honduras, care are cel mai redus consum de resurse și atinge cel mai târziu această limită.
În acest calcul, consumul de energie joacă un rol esențial. Cu cât folosim mai mult surse regenerabile în locul combustibililor fosili, cu atât putem amâna această dată spre sfârșitul anului.
Specialiștii avertizează că efectele sunt deja vizibile: despădurirea, eroziunea solului, pierderea biodiversității și acumularea dioxidului de carbon în atmosferă. Toate acestea contribuie la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și la reducerea producției de alimente.