Bolojan le cere românilor să stingă lumina: „Fac un apel către cetăţenii, dar în special către companii, către autorităţile publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare”. Ce înseamnă stare de alertă energetică în România

„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea. Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea scăderii cu încă 100 de metri cubi pe secundă. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am oprit un prim grup, aceeași situație este și în Ungaria. Pe fondul tendinței de scădere există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Am pierde aproximativ 20% din producția de energie la nivel național. Ca urmare a reducerii debitelor pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția pe hidrocentrale. Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară, importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi, ar trebui să importăm peste 2.500 MW. Acest lucru se întâmplă și în țările vecine. Am discutat măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale”, a declarat Ilie Bolojan după ședința de Guvern.

Premierul interimar a atras atenția că. pe fondul stării de alertă, va fi importantă economisirea voluntară în orele de seară, când avem acest deficit şi a făcut un apel către cetăţeni, dar în special către companii, autorităţi publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare.

„Încă o dată fac un apel către cetăţenii, dar în special către companii, către autorităţile publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru şi în luni vom avea o întâlnire cu dânşii, în aşa fel încât să luăm în calcul şi planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanţi, pentru a asigura energia electrică către populaţie”, a transmis Bolojan la Palatul Victoria.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și Pană majoră de curent în judeţul Sibiu, mii de oameni nu au lumină. Este afectat și Spitalul Judeţean / Nu merg nici rețelele de telefonie mobilă

Alte articole

EXCLUSIV Starea de alertă energetică ascunde un pericol major. Dumitru Chisăliță: „Suntem într-un deficit considerabil din perspectiva abordărilor în sistemul energetic. Următorul pas este direct declararea situației de criză”

EXCLUSIV Victor Ponta, după declararea stării de alertă în energie: „Stăm foarte prost, ne arată cât de rău a greșit Bolojan. Dacă nu o să avem un guvern cu puteri depline, care să guverneze pentru România, nu pentru Ucraina, o să ne fie din ce în ce mai rău”

Ce înseamnă stare de alertă energetică în România

Declararea unei „stări de urgență” în Sistemul Electroenergetic Național (SEN) nu înseamnă automat instituirea stării de urgență în România și nici oprirea imediată a alimentării cu energie electrică pentru populație. Specialiștii din domeniu susțin că este vorba despre o procedură tehnică, aplicată exclusiv pentru protejarea funcționării rețelei naționale de electricitate în situații critice.

Avertismentul vine în contextul în care România se confruntă cu o secetă hidrologică severă, debitul Dunării a ajuns la valori istorice, iar funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă este pusă sub presiune.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), declararea stării de urgență în SEN reprezintă o măsură tehnică de protecție a sistemului energetic și nu trebuie confundată cu starea de urgență prevăzută de Constituție.

„Este, în primul rând, o stare tehnică de funcționare a rețelei, constatată și gestionată de Transelectrica prin Dispecerul Energetic Național. Ea arată că importurile necesare funcționării SEN nu pot fi acoperite, iar măsurile obișnuite ale pieței nu mai sunt suficiente pentru restabilirea echilibrului”, explică Dumitru Chisăliță, notează Hotnews.

Din momentul în care această stare este declarată, obiectivul principal nu mai este funcționarea normală a pieței de energie, ci menținerea stabilității sistemului și evitarea unor pene majore de curent.

Riscuri pentru sistemul energetic

În prezent, România se află într-un context energetic dificil. Scăderea debitului Dunării pune presiune asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde există riscul opririi Reactorului 2 dacă nivelul apei continuă să scadă. În paralel, producția hidroenergetică este diminuată din cauza secetei, iar statele din regiune se confruntă cu probleme similare.

Potrivit analizei AEI, toate aceste elemente nu duc automat la declararea stării de urgență în SEN. Aceasta este instituită doar dacă parametrii tehnici ai rețelei ies din limitele de siguranță și deficitul de energie nu mai poate fi compensat prin importuri sau alte măsuri.

Situația este complicată și în țările vecine. În Ungaria, de pildă, centrala nucleară Paks funcționează deja la mai puțin de jumătate din capacitatea sa instalată, iar operatorul avertizează că oprirea tuturor celor patru reactoare ar putea deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore dacă nivelul Dunării continuă să scadă.

Specialiștii explică faptul că problema nu mai este doar temperatura apei, ci nivelul extrem de redus al fluviului, care afectează captarea apei necesare răcirii instalațiilor.

Și pentru Cernavodă există un risc ridicat ca funcționarea să fie afectată dacă seceta persistă, însă, în acest moment, nu există o decizie privind oprirea completă a centralei.

În schimb, centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria funcționează în prezent la capacitate normală. Stația sa de pompare este amplasată într-un golf adânc al Dunării și poate funcționa inclusiv la debite foarte scăzute.

Citește și Sorin Grindeanu, atacuri în rafală: „Bolojan a aprins lumina şi l-a găsit pe Ciucu în cămară” / „Guvernul planează în zona ilegalităţii”/ „Fritz, you’re history!”

Cine poate declara starea de urgență în sistemul energetic

Actorul principal este Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național (DEN). Dispecerul monitorizează permanent frecvența sistemului;
tensiunile din rețea, fluxurile de energie, rezervele disponibile, producția și consumul, precum și capacitatea de import.

Dacă acești indicatori arată că sistemul nu mai poate funcționa în condiții de siguranță, Transelectrica poate declara operativ starea de urgență tehnică, fără decret prezidențial și fără o decizie politică. Ulterior, este constituită o echipă de criză care coordonează întreaga funcționare a sistemului energetic.

Ce măsuri poate lua imediat Transelectrica

Odată declarată starea de urgență tehnică, Dispecerul Energetic Național preia controlul extins asupra sistemului. Printre măsurile care pot fi dispuse se numără pornirea rapidă a tuturor centralelor disponibile; creșterea sau reducerea producției unor unități; utilizarea rezervelor energetice; modificarea schimburilor comerciale de energie; folosirea sistemelor de stocare; limitarea producției regenerabile dacă apar congestii; modificarea configurației rețelei și reducerea anumitor consumuri.

Toți producătorii și operatorii din sistem sunt obligați să respecte dispozițiile emise de Dispecerul Energetic Național.

Se suspendă piața de energie? Nu în mod automat. Legislația permite continuarea funcționării pieței atât timp cât aceasta nu afectează stabilizarea sistemului energetic. Doar anumite activități pot fi suspendate temporar, printre care transmiterea ofertelor pe piața de echilibrare; modificarea programelor de producție și consum; unele tranzacții pe piața intrazilnică; anumite schimburi comerciale transfrontaliere; alocarea capacităților de interconectare.

Suspendarea completă apare doar în scenarii extreme, când continuarea activităților comerciale ar împiedica salvarea sistemului energetic.

Vor rămâne românii fără curent?

Nu în prima etapă. Experții subliniază că declararea stării de urgență tehnică nu înseamnă oprirea imediată a alimentării cu energie electrică a populației.

Înainte de a se ajunge la deconectări, sunt aplicate succesiv mai multe măsuri: activarea rezervelor energetice; creșterea importurilor; utilizarea tuturor capacităților disponibile; solicitarea reducerii voluntare a consumului; limitarea consumului industrial; aplicarea contractelor de întreruptibilitate și deconectarea unor mari consumatori prevăzuți în planurile de apărare. Abia dacă toate aceste măsuri nu sunt suficiente se poate ajunge la reducerea controlată a consumului în anumite zone.