Contestațiile privind legea integrității și cea a biodiversității, analizate miercuri de CCR. Actele normative, jaloane în PNRR, au o miză uriașă – 1,7 miliarde de euro

Noua lege a integrității, adoptată de parlament, este ținta a două sesizări de neconstituționalitate: una formulată de șeful statului și o alta de la 27 de senatori ai USR și PNL.

Contestațiile au două mize majore. Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. Prevederea a fost interpretată de contestatari ca având o „ţinte fixe” – primarul Timişoarei, Dominic Fritz, şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

A doua miză a contestațiilor, așa-zisul amendament „Grădinaru”, se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă. Noua lege a integrității extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au cu demnitarii „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”. Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi. Preşedintele şi opoziţia susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO. Această formă este considerată un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru, notează news.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește PSD deschide calea pentru Alexandru Nazare la Palatul Victoria. Bogdan Ivan: „Ar fi o variantă foarte bună”

Alte articole

Bolojan, despre declarațiile de avere ale demnitarilor: ”Guvernul va susține să fie publicate obligatoriu pe site-ul instituției”

Cine a propus amendamentul privind secretizarea declarațiilor de avere. Tudor Toader: ”Declarațiile de avere nu sunt interzise, chiar sunt obligatorii”

Social-democraţii au acuzat USR şi PNL că, prin această sesizarea formulată la CCR, blochează primirea a 770 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii. Contestatarii au replicat susținând că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituţionale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură”, şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul din PNRR.

Disputa privind Legea integrității are loc în contextul în care CCR, în mai 2025, a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie avertizează că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei ) şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).

CCR dezbate și sesizarea AUR privind Legea biodiversității – un alt jalon din PNRR

Tot miercuri, CCR are pe ordinea de zi și sesizarea AUR privind un alt act normativ ce reprezintă jalon din PNRR. Este vorba despre Legea biodiversităţii, care trebuie adoptată tot până la sfârșitul lunii și care ”valorează” peste 972 de milioane de euro.

Legea aprobă Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii pentru perioada 2026–2030. Printre direcţiile urmărite se află conservarea şi restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor ameninţate, utilizarea durabilă a biodiversităţii şi consolidarea capacităţii instituţiilor care gestionează aceste politici. În forma adoptată de parlament, strategia include şi obiective privind consolidarea şi extinderea reţelei naţionale de arii protejate, în linie cu ţintele europene şi globale de 30 la sută pentru ariile protejate şi 10 la sută pentru protecţia strictă.

Sesizarea înaintată de AUR a venit pe fondul unei dispute politice mai ample asupra formei finale a strategiei. Proiectul de lege a fost aprobat iniţial prin hotărâre de guvern, însă cabinetul condus de Ilie Bolojan a retras ulterior HG-ul şi a transferat prevederile în parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un Executivul interimar.

În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat faptul că guvernul a transferat aleșilor o strategie adoptată la nivel guvernamental, acuzând o încălcare a delimitării dintre atribuţiile Executivului şi cele ale Parlamentului. Peiu a invocat, în același context, o ”batjocură fără precedent la adresa ordinii constituţionale” şi a avertizat că situaţia se poate întoarce contra actualei puteri dacă rolurile instituţiilor sunt inversate, scrie StirileProTV.

Totodată, în parlament, PSD a introdus o serie de amendamente, taxate de cei de la USR, care au afirmat că social-democrații riscă să compromită astfel jalonul din PNRR.

Citește și Petrișor Peiu respinge un posibil guvern PSD-AUR: „S-ar naște printr-o chestiune imorală și ilegală, și anume achiziția de voturi la bucată”