Pentru ca varza murată să iasă gustoasă și aromată trebuie să fim atenți la alegerea căpățânilor. Varza de toamnă este preferată pentru că are frunze potrivite pentru sarmale și o structură care permite fermentarea în saramură. Totodată, căpățânile trebuie să fie ferme, bine îndesate, sănătoase și să aibă frunzele cât mai subțiri.
Pentru ca varza să rămână crocantă este important să nu alegem orice căpățână din piață, cele mai potrivite fiind verzele de toamnă, albe, îndesate și cu frunze fine. Înainte de a le pune în butoi, se îndepărtează frunzele exterioare care sunt ofilite, lovite sau prezintă urme de deteriorare. Cotoarele se scobesc cu un cuțit ascuțit, iar unele gospodine pun puțină sare direct în locul rămas după îndepărtarea cotorului.
Butoiul trebuie, la rândul lui, să fie foarte bine curățat înainte de folosire. Pentru un recipient care a mai fost folosit la murături, igienizarea atentă este importantă pentru a evita apariția unor mirosuri neplăcute sau alterarea verzei.
Saramura este unul dintre cele mai importante elemente ale rețetei. O proporție folosită frecvent este de aproximativ 25-30 de grame de sare neiodată, grunjoasă, pentru fiecare litru de apă. Spre exemplu, pentru 10 litri de apă sunt necesare aproximativ 250-300 de grame de sare.
În același timp, este recomandată sarea specială pentru murături, fără iod. Aceasta se dizolvă bine în apă înainte ca saramura să fie turnată peste varză.
Cantitatea totală de apă nu poate fi stabilită exact înainte de umplerea butoiului, deoarece depinde de dimensiunea recipientului și de cât de bine sunt așezate căpățânile. Important este ca, după turnare, saramura să acopere complet varza.
Citește și: Andreea Mantea a dezvăluit rețeta de murături: „Un fel de kimchi personalizat”. Ce ingrediente folosește
În butoi adăugăm, în funcție de preferințe, mărar uscat, cimbru, boabe de chimen, ardei iute, foi de dafin, gutuie sau hrean. Aceste ingrediente oferă aromă și pot transform gustul final al verzei.
Pe fundul butoiului punem și câteva crenguțe de mărar și cimbru uscat, apoi așezăm căpățânile de varză cât mai aproape unele de altele. Printre acestea putem adăuga condimentele preferate și, opțional, bucăți de gutuie sau ardei iute.
După ce butoiul este umplut, se toarnă treptat saramura, astfel încât toate căpățânile să fie coperite. Este important ca varza să nu rămână la suprafața lichidului, pentru că partea expusă poate începe să se altereze.
Deasupra punem o greutate curată, special destinată, cu scopul de a menține verzele scufundate în saramură.
În primele zile de fermentare, trebuie să ne uităm cu atenție la saramură. În cazul metodei tradiționale la butoi, gospodinele obișnuiesc să „vânture” sau să „pritocească” varza, adică să scoată saramura și să o toarne înapoi în butoi. Scopul este de a ajuta la aerisirea și fermentarea uniformă a verzei.
Putem face acest lucru în primele zile, în funcție de metoda folosită și de temperatura din spațiul în care este păstrat butoiul. După ce procesul de fermentare se stabilizeză, varza se lasă la maturat într-un loc răcoros.
Temperatura este, de asemenea, importantă. Un spațiu răcoros, ferit de variații mari de temperaturtă, este mai potrivit pentru păstrarea butoiului pe timp îndelungat.
Dacă toate etapele sunt respectate, varza de toamnă se va transforma într-o murătură aromată, acrișoară și crocantă, perfectă pentru sarmalele de sărbători sau pentru mesele din timpul iernii.