Bursa s-a prăbuşit după violenţele de la protestul fermierilor, scăderi de 4-5% la marile companii cotate. Şi cursul valutar a suferit

Bursa de la București a deschis pe roșu ședința de tranzacționare de miercuri. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a scăzut cu 1,76%, în timp ce indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, a coborât cu 1,71%. Era doar începutul!

Confor ZF.ro, indicele BET a coborât în final cu 3%, într-una dintre cele mai slabe şedinţe de anul acesta. Scăderi de 4-5% la Hidroelectrica, Cris-Tim, OMV Petrom şi Transgaz

Indicele BET – de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti şi întreaga piaţă locală de capital – a încheiat şedinţa de tranzacţionare de miercuri cu o depreciere de 3%, a treia cea mai mare scădere de anul acesta.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform datelor bvb.ro, dinamica din ultima lună a indicelui ajunge la minus 12%, iar cea din ultima săptămână la minus 6%. De la maximul istoric bifat pe 19 august, BET a coborât cu 13%; în jargonul bursier, un recul de peste 10% faţă de ultimul maxim istoric este definit drept corecţie.

Alte articole

Elevii care beneficiază de bursă și pe timp de vară. Ce condiții trebuie îndeplinite

Guvernul Bolojan, dat în judecată de un dublu medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică. ”Este o nedreptate strigătoare la cer”

Toate companiile din structura BET au terminat sesiunea în teritoriu negativ. Transgaz a pierdut 5,4%, OMV Petrom 4,1%, Electrica 3,9%, Hidroelectrica 3,8%, Cris-Tim 3,7%, MedLife 3,1% şi Transelectrica 3%. Mai puţin de zece companii de pe Piaţa Reglementată au încheiat ziua pe plus.

BET-NG, indicele companiilor de energie şi utilităţi de pe piaţa principală, a coborât cu 3,7%, în vreme ce BET-BK, reper pentru administratorii de fonduri de acţiuni, a pierdut 2,4%. BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, a scăzut cu 0,8%.

Lichiditatea a însumat 147 mil. lei, dintre care 111 mil. lei pentru acţiuni, 16 mil. lei pe segmentul obligaţiunilor corporative şi titlurilor de stat, 14 mil. lei pentru ETF-uri şi 6 mil. lei în cazul certificatelor. Banca Transilvania, OMV Petrom şi Romgaz au adunat împreună o treime in rulajul total.

În vestul Europei, indicii afişau creşteri spre finele zilei: FTSE câştiga 0,3% la Londra, DAX se aprecia cu 0,5% la Frankfurt, iar indicele francez CAC 40 creştea cu 0,6% înaintea deciziei Rezervei Federale din Statele Unite privind ratele dobânzilor.

Pe Wall Street, S&P 500 câştiga 0,3% la deschiere, în timp ce Nasdaq Composite se aprecia cu 0,7%, iar Dow Jones pierdea 0,1%, conform MarketWatch.

Curs valutar BNR, 16 septembrie 2026. Euro, în ușoară creștere 
 

Cursul valutar oficial al euro, anunțat luni de BNR, a ajuns la 5,2637 lei, de la 5,2636 lei, curs înregistrat vineri, în creștere cu 0,0001 lei. Această ușoară apreciere a monedei europene reflectă presiunile continue de pe piața valutară interbancară, unde cererea de euro rămâne susținută de plățile externe și de poziționările investitorilor.

• Cursul valutar BNR de astăzi
  Euro (EUR): 5,2637 lei, variație de +0,0001 lei față de marți, 15 septembrie.
  Dolar SUA (USD): 4,5611 lei, variație de – 0,0013 lei.
  Franc elvețian (CHF): 5,5683 lei, variație de -0,0096 lei.
  Liră sterlină (GBP): 6,1438, variație de -0.0056 lei.

Cum va trece economia peste iarna care vine, pe fondul alertei energetice și al prețurilor crescute la curent și gaze și impactul asupra consumatorilor? Răspunsul conducerii Concordia

Prețurile crescute ale energiei sunt unul dintre factorii care pun presiune asupra companiilor românești și unul dintre ingredientele lipsei de competitivitate, a spus Paul Aparaschivei, ca răspuns la întrebarea reporterului Mediafax privind impactul actualei situații din energie pentru mediul de afaceri în sezonul rece.

Cele mai mari patronate din România, reunite sub umbrela Concordia, au lansat miercuri un document de poziție și au exprimat disponibilitatea mediul de afaceri de a contribui la strategia de creștere a competitivității României, în contextul în care se negociază noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.

„Contextul energetic este una din zonele și unul din semnalele roșii pe care le avem în vedere. Și, da, cât timp costul energiei la nivel mondial e unul crescut, la niveluri istorice, și prelugirea confictului din Orientul Mijlociu, pe lângă faptul că o să blocheze o bună parte din aprovizionarea inclusiv a Europei cu gaz pentru la iarnă, va menține prețurile sus. Manifestul – și tot demersul nostru – e tocmai în ideea asta în care să ieșim din tentația de a ne uita și a privi doar doi pași în față și să reușim să construim o agentă economică și competitivă pentru economia României 10 ani în față sau poate chiar 20”, a declarat directorul executiv al Concordia.

Fermierii fac primele declarații după discuțiile de la Palatul Cotroceni: „Ne sună ciobanii că vor să blocheze Valea Oltului și Brașovul” / „Au fost băgați oameni printre noi care au scos spray din buzunar și au dat printre ciobani” / „Ne-am gândit să plecăm 4-5 autocare la Bruxelles cu cojoacele pe noi”

„Presiunea din această iarnă din punctul nostru de vedere va fi similară cu ce am trăit inclusiv iarna trecută, există un mix de factori care pun presiune pe companiile românești astăzi: vorbim de costul energiei, cu o criză care a început la începutul acestui an, dar în măsura în care nu se va finaliza până la sfârșitul toamnei și vom intra în iarnă cu respectivul conflict, în mod cert va adăuga la problemele cu care companiile românești se confruntă”, a spus Paul Aparaschivei.

Potrivit oficialului Concordia, componenta de energie este unul dintre ingredientele lipsei de competitivitate. „Noi la Concordia subliniem de asemenea faptul că costul muncii, așa cum îl avem astăzi pe piață, este o altă sursă de lipsă de competitivitate și o altă sursă care pune presiune pe companii. Pentru că, dacă e să nu uităm la ultimii 10 ani, salariile au crescut România 100%, cât timp productivitatea în economie a crescut cu 35%. Or, genul ăsta de decalaj care se adaugă la o criză în energie cu costuri sporite, plus la lipsa de capital pe care companiile o au astăzi – adică faptul că capitalul astăzi în România circulă foarte greu, costurile de finanțare sunt ridicate, ele sunt ridicate și din cauza statului, pentru că în principiu statul se împrumută la niște dobânzi foarte mari –  or mixul acesta de factori vor fi de natură să pună presiune foarte mare pe întreaga economie în această iarnă”, a declarat directorul executiv al Concordia.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin.

„Obiectivul nostru este, dacă tot avem o fereastră, să zicem, pesimistă în fața noastră, să construim la umbra acestei ferestre o agendă care să ne ajute să nu mai suferim de costuri ridicate la energie, lipsă de productivitate și lipsă de competențe și în general o forță de muncă nepregătită pentru economia prezentului și viitorului și, în același timp, să identificăm surse alternative care să toarne mult mai mult capital  în piață”, a explicat Paul Aparaschivei.

Potrivit oficialului, un calcul al impactului prețurilor din sectorul energetic este dificil de făcut în prezent. „În acest moment nu avem o estimare, pentru că, ați văzut, cu fiecare nou episod din conflict, prețul energiei la nivel internațional ba scade sub nivelul de 100 (cotația Brent, dolari/baril – n.r.), se duce spre 90, astăzi suntem spre 110, adică e o fluctuație care în mod normal ar trebui să așteptăm să continue atât timp cât acel conflict nu se soluționează. Ce cred că este important reținut în cazul României este că din 2027 vom avea totuși acces la gaz din Marea Neagră, adică accesul țării și al economiei la o resursă energetică foarte aproape de noi va fi asigurat”, a explicat directorul executiv.
Acesta a amintit că în România există investiții, inclusiv pe regenerabile, însă atât pe gaz, cât mai ales pe pe zona de energie nu e suficient să ai producție atât timp cât cadrul care reglementare și situația pe care companiile o trăiesc în relație cu autoritățile relevante nu duc la măsuri care să permită și investiții în rețele și stocare.

„Pentru că inclusiv peste vară, în contextul sectei, am văzut că cei care au avut o viziune strategică și au pariat pe stocare au produs, au avut un avantaj, iar România, din păcate, trebuie să învețe din aceste greșeli și să adreseze aceste provocări în termen scurt spre mediu. Pentru că dacă ne așteptăm să nu mai avem secetă la anul, ok, poate va fi un an mai ploios, dar în mod cert, peste 5 ani, statistic, va fi altă secetă severă în România și tot așa peste 10 ani. Or, din nou, e important să reținem că România va fi unul dintre marii producători de gaz începând de anul viitor, este într-adevăr o provocare tot ce ține de conflictul din Ucraina și ce am văzut cu toții întâmplându-se în Marea Neagră, dar perspectivele pentru noi pe termen mediu strict pe ține de resurse sunt pozitive, întrebarea este ce facem cu acele resurse și cum reușim să le punem la muncă pentru restul economiei”, a conchis Paul Aparaschivei.

Vicepreședintele Concordia Ondrej Safar, membru al Board-ului pe sectorul energiei, a admis că iarna care vine va fi dificilă pentru toată Europa.

„Și despre iarna asta și din punctul de vedere al sectorului energetic, este adevărat că suntem în situație dificilă, dar, unu, pe termen scurt este din cauza factorilor externi, și asta este ceva ce nu putem să controlăm, nu putem să evităm. Dacă vorbim despre Manifest (document lansat miercuri – n.r.), vorbim de abordare strategică pe termen lung, pentru că și în viitor va fi sau vor putea fi acești factori, aceste impacturi externe. Și, da, să fim transparenți, iarna acesta va fi dificilă pentru toată Europa. Dacă vorbim de înmagazinare de gaz la nivelul Europei, nu vorbesc de România, suntem la un nivel de gaze stocat care e mai puțin decât a fost în anul viitor (sic – trecut), pentru că foarte mulți jucători speculează și gândesc despre potențial de dezvoltare al conflictului din Strâmtoarea Ormuz. Ăsta este adevărul, dar noi vrem să vorbim și invitația este că trebuie să avem discuții pe termen mediu și lung să construim baza mai rezistentă”, a explicat Ondrej Safar.
În ceea ce privește impactul în facturi, vicepreședintele Concordia a subliniat că fiecare consumator poate să își schimbe furnizorul pe actuala piață liberă, pentru a beneficia de un contract mai bun.

România riscă să ajungă la „junk” în octombrie. Pensiile și salariile, în pericol din cauza ratingului de țară

„Și dacă e să vorbim de impact pentru consumatori, asta este ceva ce este foarte individual, pentru că acum suntem pe piața liberă, fiecare consumator are contract propriu, are niște perioade de fixație de preț de electricitate și de gaz și asta foarte mult depinde de această fixație: dacă niște clienți au semnat contract pe perioada de doi ani, au preț fixat pentru perioada de doi ani, și nu va fi un impact. Dacă pentru cineva perioada de fixare a prețului va pica în perioada asta, impactul va fi mai mare pentru că oferta va fi pregătită pe baza prețurilor care sunt acum. Și asta este și foarte important pentru clienți să înțeleagă că piața liberă înseamnă responsabilitate, înseamnă fiecare trebuie să se gândească despre fixare de preț pe termen mai lung sau mai scurt, depinde, dar responsabilitatea rămâne la client și fiecare client trebuie să se gândească la asta”, a conchis Ondrej Safar.

De amintit că România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.

Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie, deficit acoperit și din producția de energie din gaze. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.