Noi costuri care ar putea ajunge în facturile românilor la energie și gaze. Proiectul de lege merge la vot în Camera Deputaților

Actul normativ le permite companiilor să transfere în facturile clienților cheltuielile pe care le au cu securitatea cibernetică. Potrivit documentul, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va stabili reguli tehnice de securitate cibernetică în sectorul energiei electrice printr-un ordin emis de instituție, scrie HotNews.

Totodată, DNSC va urmări modul în care companiile din domeniul energetic implementează strategiile de securitate cibernetică, iar planurile de investiții în acest domeniu vor fi supuse avizării directoratului.

„Cheltuielile aferente investițiilor și măsurilor implementate de operatorii de distribuție și de transport al energiei electrice, pentru securitate cibernetică, efectuate cu respectarea cerințelor legale, sunt recunoscute în tarifele reglementate, în condițiile metodologiilor aprobate de ANRE”, se arată în document.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Test anvelope de iarnă 2026: nouă modele au picat testul TCS. Care sunt cele şase „foarte recomandate”

Alte articole

Noi contracte la electricitate pentru români: preţuri fixe până în 2028. La ce trebuie să fie atenți consumatorii

EXCLUSIV Bogdan Ivan scurtcircuitează amatorismul din guvern: „De ce creşte preţul? România produce dublu faţă de cantitatea de benzină pe care o consumă”

Proiectul prevede că investițiile și măsurile de securitate cibernetică realizate de operatorii de distribuție și transport al energiei electrice, cu respectarea prevederilor legale, vor putea fi recunoscute în tarifele reglementate, potrivit metodologiilor aprobate de ANRE. Prevederi similare sunt introduse și pentru domeniul gazelor naturale și al hidrogenului.

După intrarea în vigoare a legii, DNSC va avea la dispoziție 180 de zile pentru emiterea ordinelor necesare. Ulterior, ANRE are la dispoziție încă 180 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului DNSC pentru a modifica metodologiile de stabilire a tarifelor reglementate.

„Ce m-a frapat cel mai mult este că aceste companii aveau deja obligația încă din 2019, conform Directivei NIS 1, să aibă implementate măsuri de securitate cibernetică, astfel încât consumatorii să nu aibă de suferit din acest punct de vedere. Așadar acum rețelele ar trebui să fie sigure. Să înțeleg că ei nu au aceste strategii de securitate cibernetică și acum vor să fie plătite de către consumatori?”, a afirmat Bogdan Cazacu, expert în securitate cibernetică, pentru HotNews.

Citește și: ANAF ar putea acorda un scor de risc fiecărui contribuabil. e-Factura, SAF-T și casele de marcat, reunite într-o singură platformă

Costurile ar putea ajunge la milioane sau chiar zeci de milioane de euro

Bogdan Cazacu a remarcat și faptul că actul normativ nu are un studiu cu privire la impactul asupra consumatorilor: „Costurile totale pot ajunge de ordinul milioanelor sau chiar a zecilor de milioane de euro, în condițiile în care, teoretic, pentru o companie medie costurile cu securitatea cibernetică sunt în jur de 1 milion de euro pe an. Însă în domeniul „industrial cybersecurity”, unde infrastructura nu este standard și sunt necesare echipamente specializate, aceste costuri pot fi depășite lejer cu 100%. Deci eu estimez că impactul în facturi va fi unul foarte mare”.

Expertul mai susține că există fonduri europene care pot fi accesate pentru acest tip de investiți cum ar fi Fondul de Modernizare și alte programe ale UE care oferă finanțare companiilor pentru implementarea unor proiecte de securitate cibernetică: „Deci bani sunt, nu văd de ce trebuie să transferăm toate aceste costuri în facturile oamenilor. Ce au făcut ei se numește soluția prostului de a nu face treabă”.