ANAF pregătește acum o actualizare a procedurii prin care este stabilită această răspundere. Accentul este pus pe verificarea concretă a faptelor și pe dreptul persoanei vizate de a-și prezenta apărarea înainte de emiterea deciziei. Proiectul a fost publicat pe 3 septembrie 2026, pe pagina oficială a ANAF dedicată transparenței decizionale.
Răspunderea solidară permite ANAF, în situațiile stabilite expres de lege, să ceară unei alte persoane plata unor obligații fiscale restante ale debitorului. ANAF precizează însă că mecanismul nu trebuie aplicat automat, doar pentru că cineva are o anumită calitate în raport cu debitorul. Este necesară identificarea faptelor și a condițiilor prevăzute de lege care justifică măsura.
„Simpla existență a unei legături cu debitorul nu este suficientă pentru stabilirea răspunderii”, arată instituția într-un comunicat oficial, conform DCBusiness.
Citește și: Cât primești la pensie după 15 ani de contribuții. De ce suma poate fi diferită de la un român la altul
Documentele incluse în proiectul ANAF enumeră mai multe situații care pot sta la baza atragerii răspunderii solidare în cazul unui debitor declarat insolvabil:
Proiectul se referă și la alte situații, printre care încălcarea anumitor obligații de către terții popriți și instituțiile de credit. În fiecare caz, organul fiscal trebuie să stabilească temeiul legal aplicabil și să demonstreze existența condițiilor care permit atragerea răspunderii.
Citeşte şi: Cât timp trebuie păstrate taloanele de pensie. Situațiile în care pot fi cerute
Potrivit ANAF, actualizarea procedurii urmărește să reducă interpretările diferite și să evite analizele pur formale. Persoana vizată trebuie identificată în funcție de situația concretă, iar organul fiscal trebuie să analizeze informațiile și documentele disponibile. Aceasta este convocată la audiere și are posibilitatea de a consulta documentele din dosar, de a formula obiecții și de a transmite argumente în scris. Înainte de emiterea unei eventuale decizii, Fiscul trebuie să analizeze apărările formulate de persoana vizată. Procedura actuală datează din 2014 și a fost elaborată în baza vechiului Cod de procedură fiscală, care între timp a fost abrogat, potrivit ANAF.
Modelul de referat propus de instituție prevede prezentarea faptei imputate, a calității persoanei și a perioadei relevante. Documentul trebuie să includă, de asemenea, elementele referitoare la reaua-credință sau la conduita imputabilă, precum și legătura dintre comportamentul persoanei și obligațiile fiscale neachitate. Totodată, trebuie menționate documentele care susțin constatările și analizat punctul de vedere transmis de persoana vizată.
Proiectul ANAF prevede și posibilitatea ca audierea să se desfășoare online, prin platforma de videoconferință MF-ANAF, pentru persoanele înregistrate în Spațiul Privat Virtual.
Citește și: Pensia din două țări: cum se iau în calcul anii lucrați în România și în străinătate. Ce acte sunt necesare
Audierea persoanei înainte de stabilirea răspunderii solidare este deja prevăzută de Codul de procedură fiscală. În Decizia nr. 184/2022, Curtea Constituțională a arătat că persoana vizată trebuie să aibă posibilitatea de a răspunde cu privire la faptele și împrejurările relevante pentru luarea deciziei. De asemenea, decizia de atragere a răspunderii solidare poate fi contestată pe cale administrativă. Ulterior, decizia de soluționare a contestației și actul fiscal pot fi atacate în fața instanței competente. Prin urmare, propunerea ANAF nu introduce mecanismul răspunderii solidare, ci urmărește să detalieze modul în care acesta este aplicat.
Modificările prezentate se află în proiectul publicat de ANAF în septembrie și trebuie prezentate ca propuneri, fără a fi confundate cu reguli noi deja intrate în vigoare.