România trece la ora de iarnă. Cum ne afectează organismul această schimbare. Medicul Tudor Ciuhodaru: „În fiecare an mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă”

România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 4:00 se dau ceasurile înapoi cu o oră, fiind din nou ora 3:00. Duminică, 25 octombrie, va avea 25 de ore, fiind cea mai lungă zi calendaristică a anului. România revine la ora standard a Europei Orientale, UTC +2 , după ce, pe timpul verii, a mers după UTC +3.

Data este stabilită prin calendarul oficial publicat de Comisia Europeană, având la bază Directiva 2000/84/CE. Documentul face referire la faptul că ora de vară se încheie în ultima duminică a lunii octombrie, în același timp în toate statele Uniunii Europene care aplică acest sistem.

Telefoanele mobile, calculatoarele și majoritatea dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă au activată această funcție. Ceasurile mecanice, unele aparate electrocasnice și dispozitivele fără sincronizare automată trebuie reglate manual.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Ora de iarnă NU se mai schimbă în 2026. Gata, s-a decis, o singură oră tot anul!

Alte articole

Ora de iarnă NU se mai schimbă în 2026. Gata, s-a decis, o singură oră tot anul!

Se schimbă ora mai devreme în 2026, data la care trecem la ora de iarnă. Când dăm ceasurile înapoi, dormim mai mult

Ora de iarnă în România

Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în România în 1932, fiind aplicată în anii următori, până în 1939. După o perioadă în care sistemul nu a mai fost utilizat, acesta a fost reintrodus în 1979.

Unul dintre motivele principale a fost reducerea consumului de energie electrică prin folosirea mai îndelungată a luminii naturale. Decretul nr. 190 din 1979 justifica măsura prin necesitatea economisirii resurselor energetice și a reducerii iluminatului artificial.

„Pentru economisirea unor importante resurse energetice și reducerea iluminatului electric prin creșterea timpului de folosire a luminii naturale a zilei, este necesară introducerea pe timpul verii a unei ore oficiale decalate cu o ora în avans față de ora Europei răsăritene. Activitățile economice și social-culturale se vor desfășura în continuare după aceleași programe, folosind lumina naturală cu o ora în plus. Introducerea orei oficiale de vara va permite, totodată, utilizarea mai eficientă a timpului de lucru și va crea posibilități mai bune de folosire a timpului liber al oamenilor muncii în această perioada a anului.

În vederea stabilirii orei oficiale de vara, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC Pe teritoriul Republicii Socialiste România se introduce ora oficială de vara, decalată cu o ora în avans față de ora Europei răsăritene. În anul 1979, ora oficială de vara se aplică de la 27 mai ora zero, care devine ora unu, pînă la 30 septembrie ora unu, care devine ora zero”, prevede decretul 190.

Începînd din anul 1980, intervalul de aplicare a orei oficiale de vara se stabilește de la ora zero a primei zile de duminică din luna aprilie, care va deveni ora unu, pînă la ora unu a ultimei zile de duminică din luna septembrie, care va deveni ora zero.

În 1997, România și-a corelat calendarul schimbării orei cu cel european, prin Ordonanța Guvernului nr. 20/1997. De atunci, regula este trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.

Dormim mai mult sau mai puțin?

Trecerea la ora de iarnă pare mai simplă decât cea la ora de vară, deoarece ceasurile sunt date înapoi, nu înainte. Așadar, persoanele care își păstrează aceeași oră de trezire, se pot bucura de o oră în plus de somn.

Cu toate acestea însă, avantajul nu este unul garantat. Organismul funcționează după un ritm circadian, un mecanism biologic influențat de alternanța dintre lumină și întuneric, care reglează somnul, starea de vigilență și alte procese fiziologice.

Schimbarea orei oficiale nu determină automat și modificarea acestui ritm. Unele persoane se pot trezi mai devreme decât de obicei, pot resimți somnolență seara sau pot avea dificultăți în menținerea programului obișnuit.

În acest context, Academia Americană a Somnului a atras atenția cu privire la schimbările sezoniere ale orei, prin faptul că acestea pot afecta somnul și starea de alertă. Instituția recomandă adulților să doarmă cel puțin șapte ore pe noapte. Efectele documentate sunt mai pronunțate la trecerea de primăvară, când se pierde o oră de somn.

Cei cu program fix pot fi afectați

Pentru cei care încep munca zilnic la aceeași oră se pot observa diferențe în primele zile. Deși programul rămâne neschimbat, organismul poate continua temporar să funcționeze după vechiul orar.

Un alt efect vizibil este modificarea momentelor de răsărit și apus în raport cu ora afișată. După trecerea la ora de iarnă, diminețile vor beneficia de lumină naturală mai devreme, dar se va întuneca mai devreme seara. Pentru cei care termină serviciul spre sfârșitul după-amiezii, acest lucru poate însemna mai puțin timp petrecut afară pe lumină naturală.

Specialiștii recomandă păstrarea unui program regulat de somn, expunerea la lumină naturală dimineața și evitarea ecranelor înainte de culcare. Ajustarea treptată a rutinei poate ajuta organismul să se acomodeze mai ușor cu noul orar.

Ce se întâmplă cu angajații care lucrează în ture de noapte

În cazul angajaților din spitale, fabrici, transporturi, servicii de pază sau alte domenii cu activitate permanentă, schimbarea orei poate avea consecințe practice.

Un salariat care lucrează, de exemplu, de la ora 22:00 sâmbătă până la ora 06:00 duminică poate petrece efectiv nouă ore la serviciu, deși diferența dintre orele afișate la începutul și la sfârșitul turei este de opt ore. În acest sens, angajatorii trebuie să țină evidența corectă a timpului efectiv lucrat și să aplice regulile legale și contractuale privind salarizarea, munca de noapte și eventualele ore suplimentare.

Medicul Tudor Ciuhondaru: Ora de iarnă – ce riscăm? 5 lucruri de făcut pentru a o depăși cu ușurință

„Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:
1. Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

2. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psihoemoționale.

E bine de știut:

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

3. Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

ATENȚIE!!! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic. Rețineți. Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:

1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete”, a transmis conferențiarul universitar doctor Tudor Ciuhodaru. medic primar urgențe.

De ce nu a renunțat Europa la schimbarea orei?

Dezbaterea cu privire la eliminarea schimbării sezoniere a orei a căpătat amploare în 2018, când Comisia Europeană a organizat o consultare publică. Conform rezultatelor preliminare prezentate de instituție, aproximativ 4,6 milioane de persoane au participat la consultare, iar 84% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea eliminării schimbării sezoniere a orei.

La prezentarea rezultatelor, comisarul european pentru transporturi de la acea vreme, Violeta Bulc, a transmis că majoritatea participanților nu mai doreau modificarea ceasurilor de două ori pe an.

În 2019, Parlamentul European a susținut eliminarea sistemului, însă propunerea nu a fost finalizată la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În continuare, schimbarea orei se aplică. Comisia Europeană a publicat deja și calendarul oficial pentru perioada 2027–2031, ceea ce confirmă existența unui cadru de planificare pentru anii următori, fără a exclude eventuale modificări legislative.

Citește și: România trece de la 30 de grade la aer polar și ninsori. El Nino aduce în România o iarnă cruntă. Primele prognoze pentru finalul de an