EXCLUSIV. Programul de guvernare al lui Luca Niculescu pe înțelesul tuturor. Ce se întâmplă cu pensiile, salariile, taxele și sprijinul pentru familii. Economistul Adrian Negrescu: „Sunt aceleași programe propuse și de Siegfried, și de Bolojan. E fără precedent la nivel european”

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu cuprinde noi promisiuni pentru români. De la pensii, salarii, CASS, alocații și taxe, schimbările pe care le dorește noul Executiv dau noi speranțe celor care așteaptă un trai mai bun. Documentul stabilește termene pentru o parte dintre măsuri, însă aplicarea multora depinde de resursele bugetare, de adoptarea unor legi și de respectarea țintelor de deficit. Iată ce se schimbă cu privire la cele mai arzătoare situații ale românilor: pensii, salarii, alocații, taxe, sănătate, administrație și educație, dar și ce cred economiștii despre lista de promisiuni lansate de noul Guvern intrat în linie dreaptă pentru votul Parlamentului.

Ce se întâmplă cu pensiile și salariile

Programul include indexarea pensiilor începând cu anul 2027, dar și măsuri pentru reducerea întârzierilor în soluționarea dosarelor de pensionare.

„Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare și respectarea contribuției celor care au muncit.”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cât despre condiția finanțării, Luca Niculescu promite că va fundamenta costurile și va asigura resursele. „cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice.”

Alte articole

”Porunca” unui expert pentru guvernul Niculescu, după avertismentul dur transmis de BNR: ”Trebuie să stea de urgență de vorbă cu mediul de afaceri”

Se schimbă harta României! Guvernul Luca Niculescu pregătește comasarea a peste 400 de localități mici

Noul premier desemnat propune și soluții pentru miile de dosare de pensii lăsate nerezolvate. susținând că va reduce „acest stoc cu 50% până în iunie 2027”. Și pentru digitalizare se ia în calcul operaționalizarea cuponului electronic de pensie și digitalizarea arhivelor Casei Naționale de Pensii Publice.

Pensiile ar putea fi indexate de la 1 ianuarie 2027, după doi ani în care majorarea anuală prevăzută de lege a fost suspendată. Valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei în 2025 și 2026, chiar dacă prețurile au continuat să crească.

În situația în care pensiile ar fi majorate cu 7,3%, un pensionar care încasează în prezent 2.000 de lei ar primi în plus 146 de lei pe lună, iar pensia sa ar ajunge la 2.146 de lei. Pentru o pensie de 3.000 de lei, creșterea ar fi de 219 lei, până la 3.219 lei. În cazul unei pensii de 5.000 de lei, majorarea ar fi de 365 de lei lunar.

Citește și: Bilanțul Guvernului Bolojan. Premierul care a pus România la dietă, dar a uitat să slăbească statul. Ce rămâne după austeritate, zeci de promisiuni și reforme controversate

Cu cât ar putea crește pensiile dacă s-ar aplica o majorare de 7,3%:

•  Pensie de 1.500 lei: creștere de 109,50 lei, până la 1.609,50 lei.
•  Pensie de 2.000 lei: creștere de 146 lei, până la 2.146 lei.
•  Pensie de 2.500 lei: creștere de 182,50 lei, până la 2.682,50 lei.
•  Pensie de 3.000 lei: creștere de 219 lei, până la 3.219 lei.
• Pensie de 4.000 lei: creștere de 292 lei, până la 4.292 lei.
•  Pensie de 5.000 lei: creștere de 365 lei, până la 5.365 lei.

Cât despre salarii, programul de guvernare propune actualizarea periodică a salariului minim și elaborarea unei legi a salarizării în sectorul public.

• „Aplicăm mecanismul legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite
• Elaborăm în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice, proiectul noii legi a salarizării
• Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor”, este prevăzut în program.

Taxele românilor. Se menține cota unică, IMCA dispare. Ce înseamnă asta pentru români

Programul menține principiul cotei unice, propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și prevede modificări în impozitarea proprietăților.

„IMCA dispare de la 1 ianuarie, conform OUG 89/2025”

Cât despre accize, cele promise sunt „adaptate realităților de azi, cu calendar predictibil și bază lărgită”

Familiile ar urma să primească mai mult sprijin

Românii care fac parte din familii vulnerabile ar urma să primească sprijin și de la noul Guvern. Luca Niculescu anunță, prin programul de guvernare, că va fundamenta un pachet de solidaritate.

„Fundamentăm și includem în bugetul pentru 2027 un pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile afectate de creșterea prețurilor și a facturilor la energie”

Și românii care vor să își mărească familia vor primi sprijin. Programele de fertilizare in vitro vor primi de la Guvern 150 milioane de lei în fiecare an.

„10.000 de beneficiari pe an, un plafon de 15.000 lei pe beneficiar și un necesar estimat de circa 150 mil. lei anual”

Și mamele și copiii se vor bucura de sprijin, dacă promisiunile devin fapte. „Propunem modificarea OUG nr. 111/2010 pentru ca părintele care revine voluntar la muncă să păstreze indemnizația de creștere a copilului încă 6 luni”.

Părinții cu minim trei copii vor primi sprijin la angajare. „Menținem subvenția de 2.250 lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinți cu trei sau mai mulți copii”.

Unul dintre cele  mai discutate puncte din programul de guvernare este scutirea CASS. Mamele cu copii sub 2 ani și veteranii de război vor fi scutiți.

„În limita traiectoriei de deficit asumate și cu măsuri compensatorii echivalente, scutim de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) mamele cu copii sub 2 ani și a veteranilor de război”, este anunțat în program.

Vezi și: Ce șanse reale are Guvernul Luca Niculescu să treacă de Parlament? Miza uriașă a votului și scenariile care pot arunca România într-o nouă criză politică. Anticipatele rămân ultima variantă a lui Nicușor Dan

Ce promite programul pentru sănătate, educație și administrație

În domeniul sănătății, programul urmărește dezvoltarea medicinei de familie, îmbunătățirea accesului la servicii și digitalizarea sistemului.

Referindu-se la prevenție și tratament, Luca Niculescu anunță că „Mutăm treptat centrul de greutate de la spital către prevenție, medicina de familie și ambulatoriu”. Pentru sănătate mintală, în 2027 va fi adoptat planul de acțiune pentru sănătatea mintală a adolescenților și copiilor, iar pentru digitalizarea serviciilor se va aproba Strategia națională de digitalizare în sănătate, cu planuri de acțiune regionale, precum și harta nevoilor de sănătate, pe județe și regiuni.

Pentru educație, programul prevede extinderea sprijinului acordat elevilor, reducerea abandonului școlar și digitalizarea evidențelor școlare.

• Masă sănătoasă: „Extindem etapizat programul «Masă sănătoasă», cu prioritate în comunitățile vulnerabile și rurale, și îl generalizăm către anul școlar 2029–2030.”
•  Sprijin pentru elevi: „Reunim într-un pachet social pentru educație bursele sociale, rechizitele, transportul școlar, Euro 200, Programul pentru școli și alocațiile pentru copii.”
•  Vouchere: „Continuăm, cu fonduri europene, voucherele pentru copiii din familii cu venituri reduse, cu ținta de 500.000 de copii pe an.”
• Școală după școală: „Adoptăm un cadru legal clar pentru «Școală după școală», cu program între orele 8 și 17”
• Catalog electronic: „Finalizăm până în 2029 sistemul informatic integrat al educației”

Digitalizarea administrației ar urma să aducă mai puține documente cerute cetățenilor

Programul propus de Luca Niculescu prevede dezvoltarea identității digitale, simplificarea procedurilor și reorganizarea instituțiilor publice. Până în 2027, ținta este ca 5 milioane de români să folosească identitatea electronică, fiind confirmată și lansarea portofelului național de identitate digitală RO Wallet. Se ia în calcul și principiul „o singură dată”, prin care „statul nu mai cere informații pe care le deține deja” .

Tot la această secțiune a programului mai este inclusă și reducerea birocrației și reorganizarea instituțiilor.

„În primele șase luni evaluăm ministerele, agențiile și structurile subordonate după atribuții, personal, buget, rezultate și suprapuneri.”

Cum se aplică noul program de guvernare la locurile de muncă, locuințele românilor și în agricultură

Programul propune investiții în formarea profesională, sprijin pentru tinerii care nu lucrează și măsuri împotriva muncii nedeclarate.

„Până în iunie 2027 semnăm cu partenerii sociali Pactul Național pentru Piața Muncii”

Luca Niculescu promite și servicii de ocupare a forței de muncă. „Proiectul SMART SPO, de circa 912 mil. lei, majoritar din fonduri europene” este notat în programul de guvernare. Tot aici se iau în calcul și programele de recalificare, ucenicie și primul loc de muncă.

La recalificare, „ținta contractuală de 20.000 de participanți și circa 155 mil. lei până în iunie 2028.” La primul loc de muncă, programul prevede „aproximativ 21.000 de tineri care nu lucrează și nu urmează studii sau formare (NEET), cu 170 mil. euro din fonduri europene” , iar la ucenicie, Niculescu anunță că „Extindem ucenicia și internship-ul pentru o cohortă propusă de 5.000 persoane în 2027–2028”.

Agricultură: despăgubiri, irigații și procesarea alimentelor

Pentru fermieri, programul prevede continuarea schemelor de sprijin, investiții în irigații și dezvoltarea producției alimentare interne.

• „Continuăm măsura de sprijin pentru compensarea accizei la motorina utilizată în agricultură”
•  Despăgubiri pentru secetă: „completăm suma de 63 de euro/ha până la 200 de euro/ha”
• Irigații: „pentru 2,8 milioane de hectare irigabile până în 2032”
•  Energie regenerabilă: „programul de 270 mil. euro pentru panouri fotovoltaice pe canalele de irigații, completat cu 500 mil. euro pentru unitățile agricole și alimentare”
•  Procesare alimentară: „Continuăm programul INVESTALIM: 49 de proiecte, de 4,5 mld. lei, cu peste 3.200 de locuri de muncă noi.”

Proiecte pentru tineri și familii

În forma actuală a programului de guvernare sunt incluse propuneri legate de locuințele sociale, cooperativele de locuire și transparența în repartizarea locuințelor.

„În 12 luni propunem un mecanism de finanțare a construirii și modernizării locuințelor sociale din fonduri europene. Elaborăm cadrul legal pentru cooperative de locuire și parteneriate public-private, cu un program-pilot în minimum 3 municipii. În 14 luni operaționalizăm Registrul Național Unic al Solicitărilor de locuințe, cu criterii de punctaj clare și alocare transparentă.”

Calendarul promisiunilor din programul de guvernare. Ce se poate aplica și ce depinde de buget

Programul conține atât măsuri cu termene precise, cât și angajamente pentru care sunt necesare finanțări, modificări legislative sau aprobări bugetare.

Printre termenele menționate se numără:

•  1 ianuarie 2027: eliminarea IMCA.
•  2027: indexarea pensiilor și elaborarea noii legi a salarizării.
•  Iunie 2027: reducerea cu 50% a stocului de dosare de pensie întârziate și semnarea Pactului Național pentru Piața Muncii.
• 2028: atingerea țintei de 5 milioane de utilizatori ai identității electronice.
•  2029: finalizarea sistemului informatic integrat al educației.
•  2029–2030: generalizarea programului „Masă sănătoasă”.
•  2032: obiectivul de 2,8 milioane de hectare irigabile.

Finanțările indicate în program includ:

•  170 milioane euro, fonduri europene, pentru programul „Primul loc de muncă”.
•  Circa 912 milioane lei, majoritar din fonduri europene, pentru SMART SPO.
•  Circa 155 milioane lei pentru programul COMPETENT.
•  Aproximativ 150 milioane lei anual, din bugetele naționale aprobate, pentru fertilizare in vitro.
•  270 milioane euro pentru panouri fotovoltaice pe canalele de irigații și 500 milioane euro pentru investiții în energie regenerabilă în sectorul agricol și alimentar.

În același timp, programul stabilește că aplicarea măsurilor trebuie să respecte limitele bugetare.

• „Măsurile cu impact bugetar intră în bugetul anual numai cu fundamentarea publică a costurilor și a surselor.”
•  „Nicio cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente.”
•  „Măsurile noi de sprijin sunt țintite, pe bază de testare a veniturilor sau de criterii de vulnerabilitate, și au sursă de finanțare.”

Programul de guvernare Luca Niculescu, aceeași poveste marca Bolojan sau Mureșan?

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu seamănă destul de mult cu cele propuse de premierul interimar Ilie Bolojan, dar și de penultimul premier desemnat de Nicușor Dan, Siegfried Mureșan. Așadar, ne putem gândi că înșiruirile unor promisiuni în 120 de pagini de PDF ar putea fi o nouă speranță falsă, ori am putea să mai dăm credit, încă odată, unui nou Executiv. Economistul Adrian Negrescu a dezbătut, în exclusivitate la România TV, opinia sa despre programul propus pentru români.

„Sunt aceleași programe propuse și de Siegfried și de Bolojan, nu se schimbă nimic din perspectivă financiar fiscal în ce privește statul român. Nu mă așteptam la modificări semnificative.

Taxa pe cifra de afaceri trebuia scoasă, au scăzut investițiile străine cu aproape 80%, e fără precedent la nivel european, e o dublă taxare reclamată de multe companii.

Legat de listarea la bursa era clar. Când ai probleme financiare te apuci să vinzi din casă, listarea la bursă din punctul meu de vedere va transparentiza companiile și le va face mai performante, nu vor mai fi fabrici de mult pentru interesele politice,

Pe de alta parte, e o problemă legată de ipocrizia unor politicieni care până nu de mult susțineau că vindem țară și atacau guvernul că și propune să facă privatizări. Sper că a găsit o soluție mai bună că privatizările să fie transparente și listările la bursa să ne aducă bani la buget…asta ne dorim și să le repună pe linia de plutire, să le facă mai performante.

Mai departe rămâne de văzut dacă vor fi puse în practică măsurile astea, am mare grad de îndoială legat de propunerile economice.

Companiile de stat în pragul falimentului că să fie cumpărate pe sume derizorii. De asta avem instituții care trebuie să investigheze ce se întâmplă în aceste companii ale statului pentru că da pe de o parte multe au fost duse în pragul falimentului în zona de investiții imobiliare, s-a practicat intens în ultimii 20 de ani, falimentezi o companie de stat și apoi cel care o cumpără pe bani puțini vinde terenurile și face milioane de euro. Sper să existe o monitorizare mai bună.

Noi de la buget din banii pentru școli, salarii, pensii, subvenționăm cele peste 1900 companii publice peste 17 mld lei anual, le dăm bani să funcționeze. Ceea ce e aberant din punctul de vedere al rolului unei companii. O companie trebuie să facă profit, dacă nu face o restructurezi sau o închizi. Nu facem fabrici de salarii în România”.

Ai putea citi și: România, de 5 luni în sala de așteptare. Până găsim premierul, începe să ne coste scump interimatul