Ce șanse reale are Guvernul Luca Niculescu să treacă de Parlament? Miza uriașă a votului și scenariile care pot arunca România într-o nouă criză politică. Anticipatele rămân ultima variantă a lui Nicușor Dan

Luca Niculescu, desemnat premier de președintele Nicușor Dan pe 5 octombrie, are nevoie de minim 233 de voturi pentru a primi încrederea Parlamentului. Ultimele date publicate miercuri, 14 octombrie, arată că premierul ar primi între 279 și 300 de voturi favorabile, în funcție de participarea parlamentarilor din grupurile mici și a neafiliaților.

Calculul de bază include PSD, cu 126 de mandate, PNL, cu 81, UDMR, cu 31, grupul minorităților naționale, cu 17, și grupul Uniți pentru România, tot cu 17. Cele șapte mandate ale PACE – Întâi România completează scenariul de 279 de voturi.

Citește și: România, de 5 luni în sala de așteptare. Până găsim premierul, începe să ne coste scump interimatul

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

PSD a schimbat jocul. Grindeanu își asumă guvernarea. PNL acceptă înfrângerea

Cea mai importantă decizie a venit miercuri, de la Consiliul Politic Național al PSD. Social-democrații au aprobat participarea la guvernare și lista celor 11 miniștri propuși de partid. Sorin Grindeanu a explicat că prioritățile partidului au fost incluse în programul Cabinetului Niculescu.

Alte articole

Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill: „Nu mai putem să aşteptăm, avem nevoie urgentă de Guvern”

EXCLUSIV Daniel Zamfir (PSD) a semnat, în direct la România TV, că nu va vota Guvernul Luca Niculescu. Acum este propus pentru a prelua Ministerul Economiei

„România are nevoie urgent de un guvern funcțional. România are urgenţe economice vitale, de la asigurarea banilor în sănătate până la plata pensiilor şi a salariilor. Prelungirea crizei politice este calea sigură către un faliment naţional. Analizele Băncii Naţionale a României şi ale instituţiilor financiare internaţionale arată că România s-ar îndrepta cu viteza luminii spre prăpastie. Menţinerea Guvernului demis şi interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea şi ultima parte funcţională din economie”, a declarat liderul social-democraţilor, Sorin Grindeanu, la sediul central al PSD.”, a explicat Grindeanu.

Pentru PSD, revenirea la guvernare reprezintă câștigarea controlului asupra unor ministere cheie, dar și asumarea responsabilității pentru deciziile economice ale Guvernului. PSD propune în viitorul Guvern, condus de premierul desemnat Luca Niculescu, 11 miniştri. Aceştia sunt:

• vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacşu
• ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Florin Barbu
• ministru al Sănătăţii – Alexandru Rogobete
• ministru al Muncii – Florin Manole
• ministru al Economiei – Daniel Zamfir
• ministru al Justiţiei – Radu Marinescu
• ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – Alexandru Stoica
• ministru al Transporturilor şi Infrastructurii – Ştefan Ovidiu Popa
• ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor – Natalia Intotero
• ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu
• ministru al Apărării Naţionale – Ştefan Radu Oprea

Liberalii au ales însă o formulă diferită. Tot miercuri, pe 14 octombrie, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a anunțat disponibilitatea parlamentarilor liberali de a vota învestirea, fără intrarea partidului într-un guvern alături de PSD. Decizia finală urma să fie formalizată în conducerea partidului.

„România a ajuns într-un punct foarte dificil după o perioadă atât de lungă cu un guvern interimar, care are puteri limitate și care s-a lovit de imposibilitatea luării unor decizii importante, cum ar fi rectificarea bugetară. Aceasta trebuie făcută nu pentru un minister sau altul, ci pentru funcționarea corectă a instituțiilor. La fel și pregătirea bugetului pe 2027, cu respectarea angajamentelor luate în fața finanțatorilor și a partenerilor. Astăzi s-au dezbătut aceste probleme și s-a discutat despre variantele PNL. A fost o ședință de consultare a grupurilor parlamentare ale PNL.

După această ședință, s-au dat trei voturi consultative: PNL va da un vot de învestire Guvernului Niculescu, pentru încheierea crizei politice, PNL nu va intra într-un guvern cu PSD și va fi în opoziție, și grupurile parlamentare ale PNL au dat un vot de principiu pentru posibilitatea unui acord cu premierul desemnat, cu obiective clare. PNL înțelege situația pe care o traversează România și a tratat lucrurile cu maximă responsabilitate. Dorința noastră este să punem capăt crizei politice pe care o traversează România de 160 de zile, iar votul grupurilor parlamentare a fost în acest sens”, a spus Ionel Bogdan.

Ilie Bolojan transmisese deja, cu două zile înainte, că PNL va asigura învestirea unui guvern chiar dacă va rămâne fără ministere.

AUR și USR refuză să-l sprijine pe Niculescu

AUR și USR sunt de data aceasta de aceeași parte a votului de învestitură, dar din motive politice diferite.

USR anunță că respinge participarea PSD la viitorul Cabinet. Odată ce social-democrații au decis să intre în Guvern, susținerea USR a devenit improbabilă. De partea cealaltă, AUR ar susține că parlamentarii formațiunii ar putea părăsi sala la vot, așa cum au procedat la învestirea Cabinetului Mureșan.

Iar dincolo de opoziția AUR și USR, problema următorului Executiv este dată de lipsa unei coaliții clasice, cu responsabilități asumate în comun. O majoritate construită pentru învestitură nu garantează automat și majorități pentru buget, reforme sau proiecte controversate.

Citește și: AUR a vândut românilor visul unei case de 35.000 de euro. De ce nu l-au taxat alegătorii pe George Simion când a recunoscut strategia și a promovat huliganismul, ura și multe fake news-uri

Amenințarea anticipatelor. Ce poate face Nicușor Dan

Criza actuală are un precedent îngrijorător: două tentative de învestire au eșuat deja. Guvernul Adrian Veștea a fost respins pe 22 iunie, cu 189 de voturi favorabile, iar Cabinetul Siegfried Mureșan nu a reușit să treacă de Parlament pe 30 septembrie. Așadar, o singură soluție rămasă, dacă ar pica și guvernul Niculescu: anticipatele!

Pe 13 octombrie, HotNews a relatat, citând surse apropiate Administrației Prezidențiale, că Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului dacă nu se conturează o majoritate clară pentru Niculescu. Potrivit acelorași surse, președintele ar considera această desemnare ultima încercare înaintea anticipatelor. Informația nu reprezintă însă un anunț oficial al șefului statului.

Așa cum am mai relatat, Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură și trecerea a 60 de zile de la prima solicitare, cu consultările constituționale obligatorii. Dizolvarea nu se produce automat.

Și de aici pornesc trei mari scenarii: Cabinetul Niculescu primește votul și încheie criza de învestitură, majoritatea promisă se destramă și negocierile continuă, sau blocajul persistă iar Nicușor Dan nu are de ales decât să dizolve Parlamentul, în condițiile Constituției.  Însă după deciziile PSD și PNL, anticipatele rămân mai puțin probabile.

Vezi și: Cum ar arăta viitorul Parlament în caz de anticipate. Cum stau PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR în sondajele din ultimele luni. SINTEZĂ

Votul decisiv și adevăratul test al stabilității

Premierul desemnat, Luca Niculescu a anunțat că depune joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista completă de miniștri. Audierile ar fi așteptate pentru luni, 19 octombrie, iar votul final ar putea avea loc chiar marți, 20 octombrie.

Premierul desemnat a rezumat miza negocierilor într-un mesaj public:

„România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetățeni.”

Așadar, cel puțin la cum se prezintă lucrurile în acest moment, Guvernul Luca Niculescu are mari șanse să treacă de Parlament. Cele 279 de voturi promise oferă o marjă de 46 peste pragul constituțional, dar succesul depinde de confirmarea angajamentelor politice în plen.

Dacă va primi votul decisiv, Niculescu câștigă prima bătălie, dar nu și adevăratul război de pe scena politică. În spatele cortinei, va trebui să guverneze cu PSD în Executiv, PNL în opoziție, dar favorabil învestirii, și cu două partide care contestă formula: USR și AUR.

Citește și: Ţara lui „DA”, statul lui „mai vedem”. Referendumurile în care românii au votat, iar puterea a pus votul în sertar