Ilie Bolojan dezvăluie proporţiile datoriei publice: „Noi plătim doar dobânzile la împrumuturi cât bugetul Educaţiei”

Ilie Bolojan a declarat duminic seară că România numai pentru dobânzile la împrumuturi dă cât întreg bugetul pe Educație, deci bani nu prea sunt. Concluzia lui Bolojan a fost că politicienii trebuie să fie mai atenți când fac promisiuni.

Întrebat cum ar putea să scadă deficitul bugetar, date fiind promisiunile de indexări de pensii făcute de PSD-iștii ce vor reveni la guvernare, Ilie Bolojan a răspuns: „Am spus de mai multe ori în aceste luni că una dintre cele mai periculoase lucruri pe care le poate face lumea politică din România este să facă promisiuni fără acoperire. Și am evitat în toată această perioadă să fac astfel de promisiuni. Le-am spus oamenilor adevărul, chiar dacă de multe ori nu suna bine. Și pentru orice om care înțelege situația României, marja de mișcare a viitorului guvern al României, indiferent care ar fi el, nu este foarte mare”.

„Din cauza faptului că noi ne-am împrumutat accelerat după 2020, am crescut gradul de îndatorare a României cu viteză mult prea mare, ceea ce a făcut ca sume importante din bugetul național să trebuiască să le dedicăm plății dobânzilor… Gândiți-vă că noi plătim dobânzi de peste 3% din PIB-ul României, adică de 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o alocare cât bugetul Educației din România. Deci doar dobânzile pe care le plătim într-un an de zile, înseamnă bugetul Educației.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce a răspuns Bolojan când a fost întrebat dacă va candida pentru Cotroceni. ”Până în 2030, vine 2028”

Alte articole

Bolojan cere o schimbare esențială în sistemul de pensii. ”Poate nu sună bine ceea ce spun”

Ultimul tun dat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. O firmă condusă de fiul unui membru PNL a primit 500.000 de euro pentru a pune la dispoziția Executivului mașini pe care nici măcar nu le avea

Și atunci, dacă nu ne ducem pe ținta de scădere de deficit, indiferent cine va veni, situația nu poate decât să se complice, pe de-o parte pentru că aceste împrumuturi funcționează ca un bulgăre de zăpadă care se acumulează, trebuie să ai împrumuturi tot mai mari ca să plătești dobânzile, să plătești ratele la datorie, iar contextul internațional nu este unul favorabil.

Pe de o parte avem efectele războiului atât din Ucraina cât și cel din Golf, avem criza datoriilor guvernamentale, creșterea dobânzilor la care se împrumută toate guvernele lumii și aceste lucruri ne afectează și pe noi.

Și atunci am fost întotdeauna ponderat. Și acest guvern, care este rezultatul deciziilor președintelui României și a Partidului Social Democrat, care ar putea apărea de săptămâna viitoare, de poimâine încolo, va trebui într-adevăr să găsească soluțiile și cel mai corect este să le spui oamenilor adevărul.

Citește și Bolojan, despre riscul mazilirii sale de la șefia PNL: ”Întotdeauna sunt păreri diferite”

Dacă creezi așteptări care nu pot fi onorate, nu faci decât să generezi nemulțumire, nu faci decât să generezi îngrijorare pentru investitori și nu faci decât să creezi în continuare un sentiment de neîncredere al cetățenilor și să consolidezi un vot antisistem. Asta este de evitat”, a explicat Bolojan.

Bolojan: Acest guvern va trebui să găsească soluţiile / Dacă creezi aşteptări care nu pot fi onorate, nu faci decât să generezi nemulţumire, îngrijorare pentru investitori şi nu faci decât să consolidezi un vot anti-sistem
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că viitorul guvern trebuie să găsească soluţiile şi să spună oamenilor adevărul. El a explicat că, dacă creezi aşteptări care nu pot fi onorate, atunci nu faci decât să generezi nemulţumire, îngrijorare pentru investitori şi nu faci decât să creezi un sentiment de neîncredere al cetăţenilor şi să consolidezi un vot anti-sistem.

Ilie Bolojan a fost întrebat, duminică, la B1 TV, cum ar putea să scadă deficitul bugetar, cu promisiunile de creşteri de pensii, indexări de cinci sau şapte la sută pe care le are în vedere viitorul guvern.

”Am spus de mai multe ori în aceste luni că una dintre cele mai periculoase lucruri pe care le poate face lumea politică din România este să facă promisiuni fără acoperire. Şi am evitat în toată această perioadă să fac astfel de promisiuni. Am spus oamenilor adevărul chiar dacă de multe ori nu suna bine şi pentru orice om care înţelege situaţia României marja de mişcare a viitorului guvern al României, indiferent care ar fi el, nu este foarte mare din cauza faptului că noi ne-am împrumutat accelerat după 2020”, a declarat Ilie Bolojan.

El a precizat că gradul de îndatoare a României a crescut cu viteză mult prea mare.

”Am crescut gradul de îndatorare a României cu viteză mult prea mare, ceea ce a făcut ca sume importante din bugetul naţional să trebuiască să le dedicăm plăţii dobânzilor. Gândiţi-vă că noi plătim dobânzi de peste 3% din PIB-ul României, adică de 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o alocare cât bugetul educaţiei din România. Deci doar dobânzile pe care le plătim într-un an de zile înseamnă bugetul educaţiei. Şi atunci, dacă nu ne ducem pe ţinta de scădere de deficit, indiferent cine va veni, situaţia nu poate decât să se complice”, a transmis preşedintele PNL.

Bolojan a menţionat că, dacă sunt create aşteptări care nu pot fi onorate, atunci nu faci decât să creezi nemulţumire.

”Şi acest guvern, care este rezultatul deciziilor Preşedintelui României şi Partidului Social Democrat, care ar putea apărea de săptămâna viitoare, de poimâine încolo, va trebui într-adevăr să găsească soluţiile. Şi cel mai corect este să le spui oamenilor adevărul. Dacă creezi aşteptări care nu pot fi onorate, nu faci decât să generezi nemulţumire, nu faci decât să generezi îngrijorare pentru investitori şi nu faci decât să creezi în continuare un sentiment de neîncredere al cetăţenilor şi să consolidezi un vot anti-sistem”, a afirmat liderul PNL.

Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni din 2026, ajungând la 238,08 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, potrivit datelor publicate joi, 15 octombrie, de Banca Națională a României (BNR). În aceeași perioadă, deficitul de cont curent s-a adâncit la 19,93 miliarde de euro, iar investițiile străine directe au scăzut semnificativ față de anul trecut.

La 31 decembrie 2025, datoria externă totală a României era de 230,63 miliarde de euro.

Potrivit datelor BNR, datoria externă pe termen lung a însumat 184,78 miliarde de euro la 31 august 2026, reprezentând 77,6% din total. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, aceasta a crescut cu 1,8%, respectiv cu aproximativ 3,28 miliarde de euro.

În schimb, datoria externă pe termen scurt a avansat într-un ritm mai accelerat, de 8,5%, până la 53,29 miliarde de euro, de la 49,12 miliarde de euro la finalul anului 2025. Această componentă reprezintă 22,4% din datoria externă totală.

Datele BNR arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la 129,45 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, comparativ cu 126,81 miliarde de euro la 31 decembrie 2025.

În perioada ianuarie-august 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 19,93 miliarde de euro, comparativ cu 18,98 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025. Potrivit BNR, deteriorarea deficitului de cont curent a fost determinată în principal de majorarea deficitului comercial cu bunuri, în timp ce excedentul serviciilor a crescut și a compensat parțial această evoluție.

Deficitul balanței bunurilor a ajuns la 22,39 miliarde de euro, față de 21,57 miliarde de euro în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 818 milioane de euro.

În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 9,34 miliarde de euro, comparativ cu 8,63 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Excedentul a crescut astfel cu 712 milioane de euro.

Printre domeniile care au contribuit la rezultatul pozitiv al serviciilor se numără transporturile, cu un excedent de 4,63 miliarde de euro, și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale, cu un excedent de 5,08 miliarde de euro.

În sectorul turismului și călătoriilor, balanța a rămas negativă, cu un deficit de 2,98 miliarde de euro, ușor mai mic decât cel de 3,02 miliarde de euro înregistrat în perioada ianuarie-august 2025.

Totodată, deficitul balanței veniturilor primare s-a majorat cu 295 de milioane de euro, până la 6,67 miliarde de euro. Balanța veniturilor secundare a trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro în primele opt luni ale anului trecut la un deficit de 219 milioane de euro în 2026, ceea ce reprezintă o deteriorare de 541 de milioane de euro.

În contextul vulnerabilităților economice ale României, economistul Adrian Negrescu avertiza recent că un nou șoc extern ar putea accentua presiunile.

„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică. Este una foarte concretă: dezinflaţie mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri şi o creştere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinaţia pe care o economie stagnantă nu şi-o poate permite.

Cu alte cuvinte, România intră în stare de şoc cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spaţiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spaţiu monetar pentru ieftinirea creditului şi nu există creştere economică din care să se absoarbă costul”, explica economistul Adrian Negrescu.