Raportul, adoptat după prezentarea unei strategii a Comisiei Europene în noiembrie 2025, urmărește reducerea timpilor de călătorie, creșterea competitivității transportului feroviar și diminuarea decalajelor de infrastructură dintre estul și vestul Europei. Eurodeputații români Gheorghe Falcă (PNL) și Ștefan Mușoiu (PSD), membri ai Comisiei pentru transport și turism (TRAN), au explicat la Strasbourg obiectivele proiectului și provocările pe care România trebuie să le depășească.
„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minim 250 km/h pe o reţea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureştiul cu Budapesta, cu Sofia. Câştigăm pe timpul de deplasare de la Bucureşti la Budapesta peste 6 ore, ceea ce este fantastic. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până în 2040”, a declarat Gheorghe Falcă, potrivit Agerpres.
Eurodeputatul liberal a explicat că Parlamentul European le solicită statelor membre să urgenteze elaborarea studiilor necesare realizării proiectelor, acestea urmând să fie finanțate inclusiv din bugetele naționale.
„România deja a făcut studiul de traseu spre Budapesta şi spre Sofia. Mai mult de atât, Grecia, Bulgaria şi România, în urmă cu 3 săptămâni, la Bruxelles, au semnat un acord de parteneriat pentru a realiza studiile nu doar pe calea ferată”, a adăugat Falcă.
Potrivit acestuia, acordul dintre cele trei țări prevede și realizarea a trei noi poduri peste Dunăre, care ar contribui la îmbunătățirea conexiunilor de transport din regiune.
Gheorghe Falcă a atras atenția că România înregistrează întârzieri inclusiv în dezvoltarea infrastructurii feroviare de viteză medie. În opinia sa, autoritățile trebuie să acorde o atenție deosebită studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, pentru a putea accesa finanțările europene disponibile.
„Eu sper ca România să trateze cu responsabilitate, pentru că, puţină lume ştie, Spania este ţara cu cei mai mulţi kilometri de tren de mare viteză, şi vorbim de ordinul miilor de kilometri, iar România nu are astăzi tren de viteză medie şi vrem să ajungem la tren de mare viteză. Asta înseamnă mare responsabilitate, dar şi o creştere fantastică a economiei, o creştere a competitivităţii pentru ţara noastră”, a susținut eurodeputatul PNL.
La rândul său, europarlamentarul PSD Ștefan Mușoiu, raportor din umbră pentru acest dosar, a subliniat că dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză trebuie să contribuie atât la reducerea diferențelor dintre statele membre, cât și la creșterea accesibilității pentru pasageri.
„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre Bucureşti să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv. Mai mult decât atât, ne dorim să avem mai multă concurenţă, competitivitate din zona transportului feroviar de mare viteză, să avem sustenabilitate şi, evident, accesibilitate, pentru că la acest moment trenurile de mare viteză presupun un cost ridicat pentru pasageri, nu oricine îşi permite acest lucru”, a declarat Ștefan Mușoiu.
Eurodeputatul social-democrat a pledat și pentru un tratament fiscal echitabil al diferitelor mijloace de transport, argumentând că actualele diferențe de taxare influențează costurile suportate de călători.
Acesta a explicat că o asemenea abordare este necesară „pentru că între călătoriile cu avionul şi cele cu trenul există anumite diferenţe de costuri din perspectiva fiscalităţii”.
Întrebat dacă obiectivul conectării capitalelor europene prin trenuri de mare viteză poate fi realizat până în 2040, Mușoiu a precizat că planul presupune majorarea investițiilor în infrastructura feroviară la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în perioada următoare.
„De altfel, industria feroviară generează anual venituri de 45 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, asigurând un număr de 2 milioane de locuri de muncă, ceea ce nu este deloc de neglijat”, a mai afirmat europarlamentarul PSD.