ÎCCJ contestă interpretările deciziei CEDO privind salariile restante ale magistraților: ”Eșalonarea plăților nu înseamnă anularea obligațiilor statului”

Reacția instanței supreme a venit după ce un complet de șapte judecători ai CEDO a respins definitiv plângerile formulate în 2024 de magistrații români, considerându-le vădit neîntemeiate. Instanța europeană a apreciat că autoritățile române au putut recurge la eșalonarea plăților, având în vedere dificultățile economice și bugetare, însă ÎCCJ susține că această concluzie nu exonerează Guvernul de obligația respectării propriilor calendare de plată.

”Instanţa supremă a luat act de decizia pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei şi la ansamblul considerentelor reţinute de Curte. Decizia reafirmă principii fundamentale ale statului de drept: caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive, obligaţia autorităţilor publice de a asigura executarea acestora şi necesitatea respectării echilibrului dintre drepturile individuale şi interesul public. Totodată, Curtea recunoaşte că executarea obligaţiilor financiare ale statului poate fi eşalonată, în condiţii determinate, fără ca această posibilitate să echivaleze cu înlăturarea obligaţiei de plată sau cu lipsirea de efecte a hotărârilor definitive”, precizează ÎCCJ, într-un comunicat de presă.

ÎCCJ: ”Litigiul cu Guvernul are un obiect juridic diferit”

Instanța supremă a explicat că procesul inițiat împotriva Executivului nu contestă dreptul statului de a eșalona plata obligațiilor financiare, ci modul în care autoritățile respectă prevederile legale și termenele stabilite.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Cauza analizată de instanţa europeană a privit compatibilitatea mecanismelor succesive de eşalonare şi a întârzierilor în executarea hotărârilor judecătoreşti cu garanţiile oferite de Convenţie. În schimb, litigiul iniţiat de Înalta Curte nu a avut ca obiect contestarea, în principiu, a posibilităţii legale de eşalonare a obligaţiilor financiare şi nici înlăturarea mecanismelor instituite de legiuitor”, a mai transmis ÎCCJ.

Alte articole

Decizie istorică a ÎCCJ în favoarea debitorilor. Băncile nu mai pot cere dobânzi pentru anii rămași dintr-un credit declarat scadent anticipat

ÎCCJ limitează dobânzile pe care băncile le pot cere de la clienții cu credite scadente anticipat

Potrivit instanței supreme, autoritățile executive trebuie să asigure resursele bugetare necesare achitării restanțelor salariale, în conformitate cu termenele stabilite chiar de Guvern.

”Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea şi calendarul executării unor obligaţii, iar alta este obligaţia autorităţilor statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit. Această distincţie este esenţială pentru înţelegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluţionare a litigiului iniţiat de Înalta Curte şi nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenţiile formulate într-un proces cu obiect şi temeiuri juridice distincte. Înalta Curte respectă autoritatea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conţinutul efectiv al deciziei, nu de la interpretări selective sau de la extrapolări care depăşesc limitele cauzei examinate”, a mai precizat ÎCCJ.

CEDO a respins definitiv plângerile magistraților români

În motivarea hotărârii, instanța europeană a făcut referire la ”circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare”, pe care autoritățile române au fost nevoite ”să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”.

CEDO a considerat că dificultățile financiare ale statului au justificat adoptarea unor mecanisme succesive de eșalonare a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.

”În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti”, adaugă CEDO.

Instanța europeană a analizat și problema imparțialității judecătorilor care se pronunță asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia personal.

Potrivit CEDO, judecătorii naționali aflați într-o asemenea situație erau ”susceptibili” de a genera ”un conflict de interese”, deoarece ”interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.

De asemenea, Curtea a constatat că sumele datorate altor categorii de funcționari publici erau considerabil mai mici decât cele datorate magistraților.

Judecătorii europeni au reținut și faptul că reclamanții nu aparțineau unui grup vulnerabil, iar neplata integrală și imediată a restanțelor nu îi priva de singura sursă de venit și nu le punea în pericol mijloacele necesare traiului.

Citește și: CCR a respins sesizarea USR și PNL privind conducerea Camerei Deputaților. Decizia este definitivă