ANALIZĂ. Guvernul promite că nu mai crește taxele, dar nota de plată rămâne imensă pentru români. Ce se întâmplă cu salariile, pensiile și prețurile în 2027

Premierul Luca Niculescu a transmis marți, 27 octombrie, în timpul vizitei oficiale în Republica Moldova, că Executivul ar vrea să impună noi majorări de taxe. Șeful Guvernului a recunoscut însă că deciziile finale depind de situația bugetară și de cifrele pe baza cărora va fi construit bugetul pentru anul viitor.

„Ce pot să spun este că nu este dorința nimănui de a crește taxe și de a avea impozite noi”, a declarat Luca Niculescu, precizând că Guvernul trebuie să respecte obiectivele fiscal-bugetare asumate. Premierul a insistat că Executivul nu dorește „a-i împovora din nou pe români cu alte taxe și cu alte impozite”.

Declarațiile făcute de noul premier apar după ce România a aplicat deja majorări importante ale TVA, accizelor și impozitării unor venituri. Deși 2027 nu va aduce taxe suplimentare, efectele măsurilor existente vor continua să se reflecte în prețurile produselor, facturile gospodăriilor și bugetele companiilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce taxe plătesc românii la ora actuală

Cota standard de TVA a crescut de la 19 la 21% începând cu 1 august 2025, iar cotele reduse anterioare au fost înlocuite cu o cotă de 11%. În același timp, impozitul pe dividende a ajuns la 16% de la 1 ianuarie 2026.

Alte articole

Sorin Grindeanu, șeful PSD: „Pensiile trebuie să crească anul viitor. E obligatoriu”

Se taie ajutoarele pentru bunicii cu pensii mici. Ministrul Muncii: ”Au fost doar un pansament insuficient și de asta această politică trebuie să se încheie!”

TVA standard: 21%;
TVA redus: 11% pentru bunurile și serviciile eligibile;
Impozit pe veniturile din salarii: 10% din baza impozitabilă;
CAS pentru salariați: 25%;
CASS pentru salariați: 10%;
Impozit pe profit: 16%;
Impozit pe dividende: 16%;
CASS pentru pensii: 10% din partea pensiei care trece de 3.000 lei/lună;
Impozite locale: se stabilesc în funcție de dimensiunea proprietății și de localitate.

Pentru consumatori, TVA este una dintre taxele cu cel mai vizibil efect, deoarece este inclusă în prețul bunurilor și serviciilor. Dacă un produs costa 100 de lei fără TVA, prețul său final era de 119 lei la cota de 19% și este de 121 de lei la cota de 21%, presupunând că prețul fără taxă rămâne neschimbat.

Ce măsuri fiscale sunt în vigoare în prezent

Pachetul fiscal adoptat în 2025 a adus pentru români o serie de măsuri care continuă să producă efecte asupra economiei din prezent. Printre acestea se numără majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, extinderea obligațiilor privind contribuția de sănătate și limitarea unor cheltuieli publice.

În situația veniturilor pensionarilor, CASS se aplică numai sumei care depășește pragul de 3.000 de lei. Astfel, pentru o pensie brută de 4.000 de lei, contribuția de sănătate este de 100 de lei, înainte de calcularea celorlalte obligații fiscale aplicabile.

În sectorul public, măsurile de consolidare au inclus înghețarea salariilor și pensiilor în 2026, restricții asupra angajărilor și limitarea unor sporuri. Aceste decizii au urmărit reducerea presiunii asupra bugetului, dar au însemnat și o diminuare a puterii de cumpărare atunci când prețurile au continuat să crească.

Citește și: Prețurile carburanților au explodat în România. Cât costă un plin de benzină sau motorină comparativ cu 2025 și cum se schimbă prețul produselor de la raft din această cauză

Grindeanu promite că taxele nu vor crește. Nazare avertizează că bugetul trebuie să rămână sustenabil, UDMR refuză complet majorările

Liderii politici nu transmit mesaje similare pe acest subiect, deși românii sperau ca noul Guvern să meargă pe aceleași idei atunci când vine vorba despre deciziile importante.

În timp ce PSD oferă asigurări categorice privind menținerea taxelor, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția că orice cheltuială suplimentară trebuie să aibă o sursă de finanțare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 26 octombrie, că partidul nu va accepta rezolvarea problemelor bugetare exclusiv prin noi poveri fiscale.

„Anul viitor, taxele pentru români și companiile românești nu vor crește. Economia are nevoie de predictibilitate și acest lucru îl vom asigura”, a declarat Sorin Grindeanu, după ședința conducerii PSD.

De partea cealaltă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut o poziție mai prudentă. Întrebat dacă poate garanta că nu vor apărea majorări în 2027, acesta a declarat pentru Digi24:

„Nu îmi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate.”

Nazare a explicat că programele noi trebuie bugetate, iar Guvernul și Parlamentul au responsabilitatea deciziilor politice privind finanțarea lor. Așadar, Nazare insistă asupra condițiilor bugetare necesare pentru respectarea unui angajament, în timp ce Grindeanu face direct promisiunea.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis miercuri, 28 octombrie, că formațiunea sa se opune unor noi creșteri de taxe și impozite în 2027.

„Nu vom susține nicio majorare de taxe și impozite anul viitor. Oamenii și companiile nu mai pot suporta poveri suplimentare. Acum, statul trebuie să își reducă propriile cheltuieli”, a transmis Kelemen Hunor, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ce înseamnă consolidarea fiscală și de ce România trebuie să reducă rapid deficitul

Consolidarea fiscală înseamnă reducerea treptată a dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului. Atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită, în principal, prin împrumuturi, care generează la rândul lor costuri cu dobânzile. România a înregistrat în 2025 un deficit guvernamental de 7,9% din PIB, potrivit datelor utilizate de Comisia Europeană, după nivelul de 9,3% din 2024. Pentru 2026, prognoza Comisiei indică un deficit de 6,2% din PIB. Ultimele date ale Ministerului Finanțelor au arătat o îmbunătățire a execuției bugetare.

Vezi și: EXCLUSIV Inflația golește buzunarele românilor. Adrian Negrescu anunță ce va urma după avertismentele BNR: „Prima parte a lui 2027 va semăna cu sfârșitul lui 2026: prețuri mari, rate neschimbate și prudență la cheltuieli”

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9% în primele nouă luni ale anului, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei. Mai mult, programul actualului Executiv prevede reducerea deficitului la 5,2% din PIB în 2027, la 3,2% în 2029 și sub 3% în 2030.

Ce se va întâmpla cu salariile și pensiile românilor în 2027

În cazul românilor cu un loc de muncă, absența unor noi majorări de taxe ar însemna, în primul rând, menținerea regulilor fiscale existente, dacă nu sunt adoptate alte modificări. În prezent, pentru un salariat obișnuit, CAS reprezintă 25% din salariul brut, CASS 10%, iar impozitul pe venit este de 10% din baza impozabilă, după deducerile aplicabile. La un salariu brut ipotetic de 5.000 de lei, fără deduceri sau facilități, calculul arată astfel:

Salariul brut – 5000 lei;
CAS: 1250 lei;
CASS: 500 lei;
Impozit pe venit: 325 lei;
Salariu net: 2.925 lei;

Atunci când vine vorba despre pensii, una dintre cele mai importante întrebări pentru pensionari privește indexarea pensiilor în 2027. Programul de guvernare prevede reluarea indexării, pentru protejarea puterii de cumpărare. Totuși, documentul nu stabilește un procent concret și nici calendarul exact al majorării.

Premierul Luca Niculescu a confirmat marți că va exista o indexare a pensiilor, însă a condiționat detaliile de execuția bugetară și de construcția bugetului pentru 2027. Pentru pensionari, contează atât procentul unei eventuale indexări, cât și evoluția inflației. O pensie care crește cu 5%, într-un an în care prețurile cresc cu 7%, pierde în continuare din puterea de cumpărare.

O stopare a majorării taxelor nu duce neapărat la scăderea prețurilor

Păstrarea taxelor la nivelurile actuale ar putea limita apariția unor noi scumpiri determinate direct de fiscalitate. Dar nu înseamnă că prețurile vor scădea automat.

Costurile energiei, carburanților, transportului, materiilor prime și salariilor pot influența în continuare prețurile finale. Mai exact, dacă un coș de cumpărături costă în prezent 1.000 de lei, iar prețurile cresc cu 4% în următorul an, aceeași cantitate de produse va costa 1.040 de lei, chiar fără nicio majorare a TVA. Guvernul estimează o reducere a inflației la 3,4% la finalul anului 2027, conform programului de guvernare. Este însă o estimare, nu o garanție privind evoluția efectivă a prețurilor.

Și impozitele pe proprietate ar putea produce schimbări pentru contribuabili este reforma impozitării proprietăților.

Programul de guvernare prevede trecerea graduală către un sistem în care impozitarea imobilelor va ține cont de valoarea de piață. În acest sistem, două locuințe cu aceeași suprafață, dar situate în zone cu valori imobiliare diferite, ar putea avea impozite diferite.

Vezi și: Reforma administrativă a PSD, ce câștigă și ce pierde România. Cât ar economisi statul din comasarea primăriilor

Ce urmează pentru banii românilor

Pentru populație, anul 2027 se conturează ca o perioadă în care stabilitatea fiscală va conta la fel de mult ca evoluția veniturilor.
Angajații vor urmări dacă salariile reușesc să țină pasul cu inflația. Pensionarii așteaptă procentul concret al indexării. Proprietarii trebuie să urmărească schimbările privind calcularea impozitelor locale, iar firmele au nevoie de reguli fiscale previzibile pentru investiții și angajări.

Guvernul promite că nu va pune noi taxe pe umerii românilor, dar această promisiune nu înseamnă automat mai mulți bani în buzunare. Taxele deja majorate continuă să se aplice, iar reducerea deficitului bugetar rămâne obligatorie pentru stabilitatea finanțelor publice.

Diferența dintre intențiile politice și rezultatele concrete se va vedea în bugetul pentru 2027: dacă statul va reuși să încaseze mai eficient, să reducă risipa și să finanțeze cheltuielile asumate, fără o nouă rundă de majorări fiscale. Până atunci, mesajul transmis de premierul Luca Niculescu, de Sorin Grindeanu și de Kelemen Hunor este că nu sunt dorite noi poveri fiscale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, amintește însă condiția esențială, adică orice angajament trebuie susținut de bani reali în buget.