Reforma administrativă este necesară. România nu își mai poate permite să întrețină la nesfârșit administrații locale care abia reușesc să își acopere cheltuielile de funcționare. Dar între nevoia de reformă și aplicarea ei există un obstacol uriaș: interesele politice, căci fiecare partid pare să aibă viziunea sa legată de această schimbare.
PSD propune ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament, până în martie 2027, pentru o lege de reorganizare administrativ-teritorială care să permită comasarea localităților mici.
Sorin Grindeanu a anunțat obiectivul: „Angajarea răspunderii Guvernului pe reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni”.
În paralel, PSD are în plan și reducerea numărului agențiilor guvernamentale și reorganizarea sau desființarea companiilor de stat neperformante. Dragoș Benea va coordona proiectul reformei teritoriale din partea social-democraților, iar Marian Neacșu se va ocupa de reorganizarea aparatului guvernamental.
Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a explicat că trebuie făcută diferența între comasarea voluntară și cea impusă prin lege:
„Nu s-a discutat pragul de la care se pleacă în unirea localităților. A vorbit la audierile din Parlament de unirea voluntară. Unirea voluntară este cu totul altceva față de această reformă de comasare a localităților. Sunt două proiecte diferite”.
Oficialul a mai explicat și că viitoarea lege ar urma să stabilească criteriile reorganizării, criterii care deocamdată nu există.
Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, susține că prima etapă ar trebui să fie comasarea voluntară, cu consultarea cetățenilor prin referendum.
„Trebuie să schimbăm lucrurile, nu mai putem funcționa cu localități cu 70 de locuitori”, a declarat ministrul, explicând că 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori ar putea intra într-un asemenea proces.
În noul program de guvernare este prevăzută și acordarea de prioritate la finanțarea investițiilor pentru comunitățile mici care acceptă voluntar unirea. Însă aici sigur va apărea o problemă, deoarece sigur nu vor fi toți primarii care să accepte de bunăvoie să își piardă funcția.
Liberalii susțin necesitatea reformei, dar pun sub semnul întrebării capacitatea PSD de a o aplica. În acest context, Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a declarat:
„Aşteptăm cu interes, ne dorim să vedem cum le explică domnia sa primarilor domniei sale că vrea să-i desfiinţeze”.
Observația este justificată, însă problema nu privește exclusiv PSD. Și PNL are primari, consilieri locali și structuri politice care ar putea pierde influență în urma reorganizării. În situația în care reforma devine o confruntare între partide pentru păstrarea propriilor primării, interesul cetățenilor riscă să treacă din nou pe plan secund.
UDMR a anunțat oficial că se opune variantei de reorganizare propuse de Sorin Grindeanu, invocând dreptul comunităților locale de a decide și protejarea reprezentării minorităților naționale.
„Eu nu știu dacă se poate face și nu știu dacă trecem așa, peste voința cetățenilor care locuiesc în acele localități. Mi se pare o măsură antidemocratică, după punctul meu de vedere”, a transmis deputatul Csoma Botond.
Reprezentantul UDMR a explicat că formațiunea nu respinge orice reformă, dar cere respectarea drepturilor comunității maghiare.
„Nu vrem ca această reformă să fie în detrimentul ponderii etnice”, a avertizat deputatul.
Concluzia sa a fost categorică: „Nu suntem de acord cu această inițiativă propusă de domnul Grindeanu”.
În prezent, România are nevoie de mai puțină birocrație și de administrații locale capabile să ofere servicii de calitate. Însă comasarea nu trebuie făcută doar pentru a bifa o economie bugetară.
O primărie poate avea lacătul pus pe ușă ca instituție distinctă, dar cetățeanul nu trebuie să piardă accesul la serviciile publice. Digitalizarea, ghișeele locale, infrastructura și transportul trebuie să facă parte din orice proiect serios de reorganizare.
Iar în final, marea provocare actuală ar fi nu doar despre cele 429 de primării desființate pe hârtie, ci demonstrarea faptului că administrația rezultată va fi mai ieftină, mai eficientă și mai apropiată de interesele românului de rând.
Dincolo de declarațiile interminabile de pe scena politică, adevărata miză este fix cea financiară. Dacă sute de primării ar fi comasate, statul ar putea economisi bani din reducerea numărului de primari, viceprimari, consilieri locali și posturi administrative, dar și din diminuarea cheltuielilor cu sediile, utilitățile, autoturismele și funcționarea instituțiilor. La nivel local, într-o primărie de comună, salariile cu personalul sunt de zeci de mii de lei lunar, între 70.000 lei și chiar 100.000 lei, fără sporuri și alte beneficii.
Salariile diferă de la o comună la alta, în funcție de funcție, vechime și hotărârile locale. Exemplul de mai jos folosește grila publicată de Primăria Telciu (județul Bistrița-Năsăud), la 31 martie 2026. Valorile sunt brute, lunare, iar numărul angajaților poate fi și mai mare.
Lista salariilor într-o primărie de comună
Revenind la avantaje și dezavantaje ale comasării, trebuie menționat faptul că localitățile reunite ar putea avea bugete mai mari pentru investiții și o capacitate administrativă mai bună de a atrage fonduri europene.
Există însă și reversul medaliei. Comasarea poate însemna disponibilizări, costuri de reorganizare și servicii publice mai greu accesibile pentru locuitorii satelor izolate. Dacă un cetățean va trebui să parcurgă 30 sau 40 de kilometri pentru o simplă adeverință, economia realizată de stat se va transforma într-un cost suportat de populație.
Economiile s-ar reflecta în primul rând în bugetele locale. Bugetul de stat ar putea beneficia indirect, prin reducerea necesarului de transferuri către administrațiile locale, însă acest lucru nu este automat.
Există și riscul ca economiile din salarii și funcționare să fie diminuate de cheltuielile pentru reorganizare, digitalizare, transport și păstrarea serviciilor publice în fostele centre de comună.
De aceea, înainte de adoptarea legii, Guvernul ar trebui să prezinte un studiu de impact financiar care să răspundă la trei întrebări: cât costă astăzi funcționarea primăriilor vizate, cât va costa administrația după comasare și ce economie netă va rezulta anual?