Cum este să trăiești la -50 de grade Celsius, în cel mai rece oraș din lume. Ce se întâmplă cu organismul uman în gerul extrem

Situat în Extremul Orient rus, la aproximativ 5.000 de kilometri est de Moscova, Iakutsk este cunoscut în întreaga lume pentru temperaturile sale extreme. Imaginile cu localnici care au genele acoperite de gheață sau cu pești înghețați expuși în piețele orașului au devenit reprezentative pentru acest loc.

Totuși, fotografiile nu arată și ce se întâmplă în interiorul organismului atunci când o persoană petrece ore întregi în asemenea condiții. Pielea, vasele de sânge, mușchii și creierul sunt supuse unui stres puternic, iar corpul încearcă permanent să-și protejeze organele vitale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De ce este atât de frig în Iakutsk

Poziția geografică explică în mare parte temperaturile extreme. Iakutsk se află la aproximativ 1.000 de kilometri de Oceanul Pacific și la circa 450 de kilometri sud de Cercul Polar Arctic. Fiind departe de influența moderatoare a oceanului, orașul resimte din plin aerul rece continental.

Alte articole

Noi alerte de ger în România, temperaturile scad spre minus 20 de grade. Ninsori și viscol la munte

Tragedie în Sibiu! Doi copii de 6 și 9 ani, soră și frate, au murit după ce au căzut în pârâul din apropierea casei

Un alt factor important este solul pe care a fost construită localitatea. Iakutsk se află pe un strat continuu de permafrost, adică un teren care rămâne înghețat pe tot parcursul anului.

În timpul iernii, regiunea este influențată de Anticiclonul Siberian, un sistem de presiune ridicată care favorizează pătrunderea și menținerea aerului foarte rece. Nici lumina soarelui nu ajută prea mult: zilele de iarnă sunt extrem de scurte, iar durata acestora poate coborî sub patru ore.

Citește și: Atacurile cibernetice asupra frigiderelor, revendicate de două grupări pro-ruse care amenință că pot provoca și alte probleme în Europa. Au în vizor inclusiv centrale electrice și rețele de apă!

Temperatura medie din luna ianuarie este de aproximativ -37 de grade Celsius. În fiecare an, însă, sunt înregistrate episoade în care valorile coboară la -45 de grade sau chiar mai jos. Uneori, termometrele indică sub -50 de grade.

Fish vendors Marina Krivolutskaya and Marianna Ugai pose for a picture at an open-air market on a frosty day in Yakutsk, Russia, January 15, 2023. REUTERS/Roman Kutukov

Recordul absolut al orașului este de -64,4 grade Celsius, temperatură înregistrată pe 5 februarie 1891. Mai recent, la sfârșitul lunii decembrie 2025, temperaturile au ajuns în jurul valorii de -45 de grade, iar școlile au fost închise, potrivit relatărilor din presa internațională.

Pielea poate îngheța în doar câteva minute

La temperaturi cuprinse între -45 și -60 de grade Celsius, pielea lăsată neprotejată poate suferi degerături într-un interval foarte scurt. În anumite condiții, leziunile pot deveni permanente, iar atunci când temperatura resimțită ajunge la -55 de grade, riscul apare în mai puțin de două minute.

Degerăturile nu se instalează fără semne de avertizare. La început, pielea se înroșește și se poate umfla. Ulterior apar furnicăturile, iar în stadiile avansate zona afectată devine albă și capătă un aspect cerat.

Nasul, urechile, degetele de la mâini și cele de la picioare sunt printre cele mai vulnerabile zone. Dacă frigul afectează țesuturile în profunzime, vasele de sânge pot fi deteriorate, iar circulația este întreruptă. În cazurile grave, țesutul afectat poate muri.

Iarna, orașul este adesea acoperit de o ceață de gheață, fenomen întâlnit frecvent în perioada decembrie-februarie. Gerul produce și situații aparent banale, dar neplăcute: localnicii evită să poarte ochelari afară, deoarece aceștia pot îngheța și se pot lipi de piele.

Ce se întâmplă în organism când temperatura scade la -50 de grade

Corpul uman încearcă să mențină temperatura internă în jurul valorilor normale, cuprinse între 36,5 și 37,5 grade Celsius. Pentru a face acest lucru, organismul reduce circulația sângelui către extremități.

Vasele de sânge din mâini și picioare se contractă, astfel încât sângele mai cald să fie direcționat către organele vitale. Este un mecanism de apărare, însă vine cu un cost: extremitățile primesc mai puțin sânge și devin mult mai vulnerabile la degerături.

O altă reacție importantă este apariția frisoanelor. Acestea funcționează ca un mecanism de încălzire, prin contracțiile rapide și involuntare ale mușchilor. Potrivit analizelor privind fiziologia expunerii la frig, frisoanele pot crește consumul de energie al organismului de cinci sau șase ori față de nivelul de repaus.

Efortul nu poate fi susținut la nesfârșit. Organismul consumă rapid rezervele de energie, motiv pentru care alimentația devine esențială în condiții de ger extrem. Un nivel scăzut al zahărului din sânge poate limita capacitatea corpului de a produce căldură prin frisoane.

Citește și: Nou val de amenințări cu bombă pentru zboruri din Europa. Alerte pentru 18 curse, inclusiv cu destinația România / Organizaţii media din Irlanda şi Marea Britanie, de asemenea afectate

Hipotermia poate duce la pierderea cunoștinței și chiar la deces

Pericolul nu se limitează la degerăturile provocate de contactul direct cu aerul rece. Expunerea prelungită poate determina scăderea temperaturii interne a corpului, provocând hipotermie.

Aceasta apare atunci când temperatura corporală centrală ajunge la 35 de grade Celsius sau mai puțin. În formele ușoare, când temperatura se situează între 32 și 35 de grade, pot apărea frisoane puternice și dificultăți de mișcare.

Pe măsură ce organismul se răcește, simptomele se agravează. Persoana afectată poate deveni letargică, poate avea probleme de coordonare și poate ajunge într-o stare de confuzie. În cazurile severe, hipotermia poate provoca pierderea cunoștinței, comă și deces.

Un semn deosebit de periculos apare atunci când frisoanele încetează. La o temperatură corporală centrală de aproximativ 30-32 de grade Celsius, organismul poate să nu mai producă reacțiile obișnuite la frig. Persoana poate avea impresia că se simte mai bine, deși starea sa se agravează.

În această etapă poate apărea și fenomenul numit dezbrăcare paradoxală, în care persoana afectată de hipotermie severă își îndepărtează hainele, deși se află într-un pericol extrem. Hipotermia este considerată severă atunci când temperatura internă coboară sub 28 de grade Celsius.

Cum reușesc localnicii să trăiască în asemenea condiții

Pentru locuitorii din Iakutsk, supraviețuirea iernii presupune reguli stricte și o pregătire atentă. Hainele groase, purtate în mai multe straturi, cizmele izolate termic și articolele vestimentare din blană sunt esențiale pentru protejarea corpului.

Ieșirile în aer liber sunt planificate cu atenție, iar timpul petrecut afară este redus atunci când temperaturile coboară foarte mult. Recomandările Serviciului Național de Meteorologie din Statele Unite includ și acoperirea gurii, pentru a proteja căile respiratorii de aerul extrem de rece. O universitate din Iakutsk le-a recomandat, de asemenea, studenților să evite plimbările în aer liber atunci când temperaturile scad sub -40 de grade Celsius, potrivit CNN.

Până și infrastructura orașului a fost adaptată la condițiile climatice. Multe clădiri sunt construite pe piloni, deoarece căldura transmisă de fundații poate dezgheța permafrostul, afectând stabilitatea construcțiilor și provocând tasarea acestora.

Mașinile reprezintă o altă problemă în timpul iernii. Motoarele sunt rareori oprite pentru perioade lungi, deoarece repornirea lor în ger poate deveni dificilă. În plus, locuitorii trebuie să facă față conductelor înghețate, problemelor de izolare a locuințelor și dificultăților de transport.

Vara, temperaturile ajung la aproape 20 de grade Celsius

Deși este cunoscut pentru iernile extreme, Iakutsk are și o vară surprinzător de caldă. Temperatura medie anuală este de aproximativ -7,5 grade Celsius, iar media zilnică rămâne sub pragul înghețului din octombrie până în aprilie.

Iulie este cea mai caldă lună a anului, cu o temperatură medie de aproximativ 19,4 grade Celsius. Contrastul dintre anotimpuri este uriaș, însă locuitorii sunt nevoiți să se adapteze permanent unor condiții climatice foarte diferite.