Vortex polar de Crăciun. Florinela Georgescu anunţă „strat de zăpadă inclusiv în zonele joase, de Sărbători”

Un vortex polar neobișnuit de puternic și de rece deasupra Antarcticii a contribuit la extinderea găurii de ozon, care a atins în 2026 cea mai mare dimensiune din ultimul deceniu. Fenomenul a prelungit procesul de distrugere a stratului de ozon, iar suprafața afectată a ajuns la aproximativ 27 de milioane de kilometri pătrați, deși tendința pe termen lung rămâne una de refacere a acestuia, potrivit NASA.

Există un vortex polar și deasupra Polului Sud, iar în 2026 acesta a făcut ca celebra gaură de ozon din Antarctica să se extindă până la o dimensiune neobișnuit de mare.

„Un vortex polar neobișnuit de puternic a prelungit procesul de distrugere a ozonului în Antarctica în acest sezon, permițând găurii să atingă dimensiuni pe care nu le-am mai văzut de un deceniu”, a declarat Paul Newman, cercetător principal la Universitatea din Maryland și coordonator de lungă durată al echipei NASA care studiază stratul de ozon, potrivit unui comunicat de presă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit NASA, vortexul polar antarctic contribuie la crearea condițiilor de frig care permit substanțelor chimice provenite din compuși produși de oameni să distrugă ozonul din stratosferă. Situat la mare altitudine în atmosferă, stratul de ozon împiedică radiațiile ultraviolete potențial dăunătoare să ajungă la suprafața Pământului.

Alte articole

Florinela Georgescu, ANM: „Ploile se extind, dar şi temperaturile cresc până la 20 de grade Celsius”

Prognoza meteo. Dimineţi geroase, dar se anunţă o săptămână cu soare. Ploile iau o pauză până weekendul viitor

Gaura de ozon este o regiune de deasupra Antarcticii în care concentrația de ozon este neobișnuit de scăzută. Aceasta este provocată în principal de substanțe chimice persistente, produse de oameni, care distrug ozonul la mare altitudine în atmosferă. Stratul de ozon se reface treptat după efortul global început în anii 1980 pentru interzicerea acestor substanțe.

Dimensiunea mare a găurii din acest an nu inversează procesul de refacere pe termen lung a stratului de ozon, preconizat pentru următoarele decenii. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, refacerea completă a stratului de ozon ar trebui să aibă loc în jurul anului 2070.

„În ultimii ani, gaura de ozon anuală s-a format mai târziu în sezon, ceea ce ne arată că stratul de ozon se vindecă”, a spus Newman.

Gaura de ozon a atins cea mai mare extindere din acest an pe 18 septembrie 2026, când a ajuns la 10,5 milioane de mile pătrate (aproximativ 27,2 milioane de kilometri pătrați). Aceasta reprezintă aproximativ 90% din dimensiunea celei mai mari găuri de ozon înregistrate vreodată, care a fost observată pe 9 septembrie 2000.

„Gaura de ozon din 2026 este mare, dar ar fi putut fi cu 1-2 milioane de mile pătrate mai mare dacă substanțele care distrug stratul de ozon ar fi fost la fel de răspândite în atmosferă în prezent precum erau la nivelul maxim atins în anul 2000”, a declarat Newman.

Stratul de ozon funcționează asemenea unei creme de protecție solară, împiedicând radiațiile ultraviolete potențial dăunătoare să ajungă la suprafața planetei noastre. În lipsa acestuia, oamenii și animalele s-ar putea confrunta cu o creștere a incidenței cancerului de piele și a altor afecțiuni, precum cataracta, potrivit NASA.

Ozonul care se formează în mod natural la mare altitudine în atmosferă este considerat ozonul „bun”, spre deosebire de ozonul „rău” din apropierea suprafeței, care este un poluant produs de oameni și poate provoca probleme respiratorii, potrivit Administrației Naționale. Oamenii de știință au descoperit pentru prima dată, în anii 1970, subțierea accentuată a stratului de ozon care protejează Pământul și apariția găurii de ozon. Aceștia au stabilit că problema era provocată de producerea clorofluorocarburilor (CFC), utilizate în frigidere și în spray-urile cu aerosoli.

La sfârșitul anilor 1980, 196 de țări au semnat Protocolul de la Montreal, un tratat care a limitat producția de CFC la nivel mondial. În scurt timp, companiile au găsit alternative mai sigure pentru spray-uri și frigidere.

Dimensiunea găurii de ozon variază de la un an la altul. De regulă, aceasta atinge dimensiunea maximă după perioada rece a iernii și este cea mai mică după vară. Organizația Meteorologică Mondială precizează că temperaturile din stratosfera Antarcticii variază de la un an la altul, astfel că în unii ani gaura de ozon este relativ mică, iar în alții, relativ mare.

„A fost excepțional de puternic, rece și extins în acest sezon, în contextul unei activități neobișnuit de reduse a undelor atmosferice”, a declarat pentru USA Today Laura Ciasto, meteorolog la Centrul de Predicție Climatică al Serviciului Național de Meteorologie din SUA.

Amy Butler, cercetătoare la Laboratorul de Științe Chimice al NOAA, a oferit mai multe explicații: „Vortexul polar a fost neobișnuit de extins în acest an, în parte pentru că sistemele meteorologice de amploare planetară, care se ridică de obicei din atmosfera inferioară și destramă vortexul, au fost deosebit de slabe în august și septembrie”, a spus ea.

„Această activitate slabă a undelor a menținut cele mai puternice vânturi ale vortexului polar la câteva grade de latitudine mai departe de Polul Sud, creând o zonă mai extinsă în care s-au putut forma condiții ideale pentru distrugerea ozonului.”

„Din multe puncte de vedere, vortexul polar antarctic este la fel ca vortexul polar arctic”, a spus Ciasto. „Se formează în fiecare an la sfârșitul verii și începutul toamnei (februarie/martie în emisfera sudică), persistă pe tot parcursul iernii australe, apoi se destramă la sfârșitul primăverii și începutul verii (noiembrie/decembrie).”

Diferența esențială este stabilitatea: vortexul polar antarctic se confruntă cu relativ puține perturbări, precum încălzirile stratosferice bruște majore (SSW), care au loc la mijlocul iernii, a explicat Ciasto pentru USA TODAY.

„În timp ce în emisfera nordică are loc o încălzire stratosferică bruscă majoră la mijlocul iernii aproximativ o dată la doi ani, în Antarctica a fost înregistrat un singur astfel de fenomen major (în septembrie 2002), alături de câteva încălziri minore.”

Florinela Georgescu: Nu sunt excluse episoadele de frig intens

În perioada sărbătorilor de iarnă este posibil să ningă și să depună strat de zăpadă la munte, însă și în zonele joase, în condițiile în care prognoza indică temperaturi mai mari decât în mod normal, dar și posibile episoade de frig și ninsori consistente, a declarat luni Florinela Georgescu, director de prognoză în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

„La nivelul țării noastre, produsul (estimarea sezonieră realizată în cadrul programului Copernicus – n. r.) indică o posibilă abatere de 1-2 grade, deci în medie am putea încheia luna noiembrie cu o temperatură mai ridicată decât normalul și cu un regim al precipitațiilor ușor peste normal, mai ales în partea de vest, de centru a teritoriului. Avem deja acest semnal că precipitațiile vor reveni dinspre partea de vest a țării, deci este posibil tot așa ca această estimare să se realizeze”, a declarat Florinela Georgescu, la conferința Focus Energetic, conform Agerpres.

Ea a explicat că există șanse să ningă în zonele joase din centrul țării  spre sfârșitul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare.

„Luna noiembrie este caracterizată de maxime între 2 și 8 grade, dar este prima lună în care pot apărea și manifestări de iarnă, așa cum am văzut, deja a nins în zonele montane. Există semnale, sigur, destul de incerte în acest moment, că sfârșitul acestei săptămâni, poate și începutul săptămânii viitoare, să aducă ninsori sau precipitații mixte și în zone mai joase, deci nu neapărat la munte, în partea centrală a țării”, a afirmat reprezentanta ANM.

Pentru luna decembrie, estimările indică temperaturi medii peste normalul climatologic și precipitații excedentare în jumătatea vestică a țării, unde cantitățile ar putea depăși cu 5-25 de litri pe metru pătrat valorile obișnuite.

„Pe de altă parte, luna decembrie este prima lună a iernii și prima lună care poate, statistic vorbind, să aducă în nopțile cele mai reci temperaturi care să coboară sub minus 20 de grade. Media temperaturilor este cu 4-5 grade mai coborâtă decât cea a lunii noiembrie. (…) Din punctul de vedere al precipitațiilor, din nou o abatere pozitivă, deci din nou posibil să avem cantități peste normalul perioadei în partea de vest a teritoriului sau jumătatea vestică a teritoriului, vedem posibil 5 până la 25 de litri pe metru pătrat în plus față de acea medie pe care o văzusem pe harta climatologică de 40-60 de litri pe metru pătrat”, a explicat directorul de prognoză de la ANM.

Georgescu a subliniat că estimările indică și o probabilitate ridicată de precipitații mai importante cantitativ în Europa Centrală, regiune din care se alimentează Dunărea.

„Există probabilitate mare de precipitații mai importante cantitativ și în Europa Centrală, de acolo de unde știm că se alimentează Dunărea. Pentru luna ianuarie, luna cea mai rece din calendar, luna în care de-a lungul anilor, în cele mai reci nopți, temperaturile au coborât sub minus 30 de grade, vedem și pentru această lună o scădere în continuare a temperaturilor medii-maxime și vedem de asemenea un regim al precipitațiilor, climatologic vorbind, destul de asemănător cu luna anterioară. Din punct de vedere al estimărilor sezoniere, luna ianuarie pare și ea a fi un pic mai caldă decât normalul, dar este cea mai rece lună din calendar. Deci o abatere pozitivă de 1-2 grade ne apropie de ideea că putem avea totuși o lună destul de apropiată de firescul unei luni ianuarie”, a adăugat directorul ANM.

Vremea ne pune nervii la încercare! Temperaturile urcă până la 20 de grade, apoi vine o răcire puternică. Ce ne așteaptă până pe 22 noiembrie 2026

Referindu-se la perioada sărbătorilor de iarnă, Florinela Georgescu a apreciat că există posibilitatea apariției unui strat de zăpadă inclusiv în zonele joase, în condițiile în care un vortex polar mai slab ar putea favoriza pătrunderea aerului rece spre sudul Europei.

„În această perioadă se discută mult despre vortexul polar, se discută despre evoluția El Nino, sunt fenomene globale care influențează și evoluția vremii în Europa, chiar dacă, din punct de vedere al fenomenului El Nino, sigur, influența este una indirectă, un vortex polar mai slab înseamnă posibilă pătrundere de aer rece până spre sudul Europei. Deci aș merge pe o estimare pentru perioada sărbătorilor rezervată din punct de vedere al temperaturilor, dar cu mai multă încredere că este posibil să avem strat de zăpadă nu numai în zona montană, ci și în zonele joase”, a declarat Florinela Georgescu.

În ceea ce privește luna ianuarie, estimările indică temperaturi medii cu 1-2 grade Celsius peste normalul climatologic, dar și posibilitatea unor precipitații excedentare în vestul, nordul și centrul țării.

„Luna ianuarie pare și ea a fi un pic mai caldă decât normalul, dar este cea mai rece lună din calendar. Deci o abatere pozitivă de 1-2 grade ne apropie de ideea că putem avea totuși o lună destul de apropiată de firescul unei luni ianuarie din punct de vedere climatologic vorbind. Din punct de vedere al precipitațiilor, de asemenea un semnal al unor posibile episoade cu precipitații excedentare, din nou o abatere pozitivă de 15 până la 25 de litri pe metru pătrat pentru partea de vest, nord și centru a țării noastre”, a explicat reprezentanta ANM.

Pentru februarie, estimările indică, de asemenea, temperaturi medii cu 1-2 grade Celsius peste normalul perioadei și precipitații posibil excedentare.

„Luna februarie, de asemenea, se alătură lunii ianuarie în privința regimului temperaturilor, cele mai reci două luni din an, în mod firesc, chiar dacă temperaturile maxime cresc ușor în medie față de ianuarie. Semnalul este în continuare al unei luni mai calde decât normalul, cu 1-2 grade”, a precizat Georgescu.

Aceasta a arătat că și luna martie ar putea aduce temperaturi medii peste normalul climatologic, dar nu sunt excluse episoadele de vreme specifică iernii.

Vezi și Florinela Georgescu (ANM) anunță ger de crapă pietrele. Când scad temperaturile la minus 20 de grade

„Estimările arată, de asemenea, o abatere pozitivă, însă este o abatere care se restrânge, să zic astfel, spre jumătatea sudică a Europei. La noi, în continuare, posibilitatea temperaturilor medii peste normalul perioadei și, iarăși, precipitații posibil ușor excedentare în mare parte a continentului”, a afirmat aceasta.

Florinela Georgescu a subliniat că estimările sezoniere trebuie privite cu reținere, având în vedere intervalul îndelungat pentru care sunt realizate, și că temperaturile medii peste normal nu exclud episoadele de frig intens.

„Trebuie să luăm pe de o parte cu destul de mare reținere aceste estimări, pentru că sunt pe o durată destul de îndelungată, cu o anticipație mare. (…) Acest regim ușor excedentar al precipitațiilor, din punctul meu de vedere, poate fi interpretat a avea o probabilitate mare, pentru lunile viitoare, a avea o vreme schimbătoare, deci de a avea episoade cu vreme rece, poate chiar foarte rece, pentru că este iarnă și întotdeauna România, în perioadele mai severe de iarnă, este foarte rece, deci de a avea o astfel de perioadă, dar care să fie de scurtă durată și care, pe ansamblu, să nu influențeze regimul mediu la nivelul unei luni al temperaturilor”, a explicat reprezentanta ANM.