Noua hartă a României dacă se aplică reforma PSD. Județul Ilfov ar putea dispărea, la fel și Primăria Capitalei. În total, 26 de județe riscă să nu mai existe

Țara noastră ar putea rămâne cu doar 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar, invocat, marți, într-un interviu de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma.

Această reformă ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.

Pe de altă parte, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În zona de vest a României, județul Bihor ar urma să își păstreze statutul de centru administrativ, în timp ce Satu Mare ar putea fi comasat cu acesta. În regiunea Banatului, Timișul ar rămâne județ, însă Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi absorbite.

Alte articole

Nicușor Dan i-a dat interzis la Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele, critic constant al său în ultima perioadă. ”Faţă de injuriile pe care mi le-aţi adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniţi la conferinţe de presă”

Preşedintele Nicuşor Dan s-a mutat într-o locuinţă de protocol, dar nu s-a căsătorit cu Mirabela Grădinaru

În sud-vestul țării, Doljul ar deveni principalul centru administrativ al unei regiuni care ar reuni și actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. Pe de altă parte, în sud-est, Constanța ar urma să își păstreze statutul, în timp ce Tulcea ar putea fi comasată cu aceasta. Galațiul ar rămâne un centru administrativ regional, iar Prahova ar putea prelua rolul de centru al unei regiuni ce ar include actualele județe Buzău și Dâmbovița.

În centrul țării, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre județele care și-ar păstra statutul administrativ. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar deveni centre regionale, în timp ce actualele județe Neamț, Vaslui și Botoșani ar putea fi comasate cu acestea.

captura foto Antena 3 CNN

România continuă să funcționeze după o împărțire administrativ-teritorială stabilită în urmă cu aproape șase decenii. În paralel însă, populația a scăzut, numeroase localități s-au depopulat, iar activitatea economică s-a concentrat în marile centre urbane.

Cu toate acestea, structura administrației locale a rămas puternic fragmentată. Potrivit ultimelor date prezentate pentru români, aproximativ 55% dintre orașele României nu mai ating pragul demografic de 10.000 de locuitori prevăzut de legislație pentru definirea unui oraș. Sigur că sunt și localități care au statut urban, dar numără doar 1.500–2.500 de locuitori. Ele continuă să aibă administrații proprii, deși unele comune sunt considerabil mai populate.

Problema nu este doar una de denumire sau de statut. Fiecare administrație presupune cheltuieli pentru personal, funcționare, servicii și întreținerea instituțiilor. În localitățile cu o populație foarte redusă, aceste costuri pot deveni disproporționate.

Citește și: Reforma administrativă a PSD, ce câștigă și ce pierde România. Cât ar economisi statul din comasarea primăriilor

Orașele care abia mai au locuitori. Ce spune legea și ce orașe nu pot dispărea automat

În multe regiuni ale țării se regăsesc astfel de exemple. În județul Harghita, Băile Tușnad are sub 1.500 de locuitori, iar Borsec numără mai puțin de 2.500. În județul Bihor, orașul Nucet are sub 2.000 de locuitori, în timp ce Vașcău are 2.025 de locuitori. Situații similare apar și în alte localități, inclusiv în orașe cu profil turistic, precum Băile Govora, din județul Vâlcea.

Problema datelor financiare este cea care ridică multe semne de întrebare. Mai exact, în 2025, orașul Vașcău a încasat din taxe și impozite locale aproximativ 2,1 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 9,8 milioane de lei. Diferența a fost acoperită din alte surse bugetare, inclusiv transferuri de la stat.

La Băile Tușnad, veniturile totale au fost de aproximativ 16,5 milioane de lei, iar cheltuielile au depășit 16,63 milioane de lei. În Nucet, veniturile au ajuns la 58,645 milioane de lei, iar cheltuielile la 58,833 milioane de lei. La Băile Govora, cheltuielile din 2025 au depășit veniturile cu aproximativ două milioane de lei.

Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități, stabilește indicatorii minimali pentru definirea localităților urbane.

Pentru orașe, unul dintre criteriile demografice este existența unei populații de cel puțin 10.000 de locuitori. Legea prevede și alte criterii, precum ponderea populației ocupate în activități neagricole, infrastructura de utilități, dotările medicale, educaționale și culturale. Însă scăderea populației sub acest prag nu determină automat transformarea unui oraș în comună. Modificarea statutului administrativ necesită proceduri și acte normative specifice.

Vezi și: ANALIZĂ. Ce salariu îți trebuie ca să cumperi un apartament cu preț între 80.000 și 140.000 de euro prin „Noua Casă”. Avans de 7.000 de euro, dar rate de peste 5.000 lei

Ce se întâmplă cu Bucureștiul și județul Ilfov

Una dintre cele mai importante modificări ar putea viza Capitala și județul Ilfov. Scenariul discutat de PSD ar presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale. Iar județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, localitățile sale urmând să fie reorganizate în noua structură teritorială.

PSD vrea să reducă numărul primăriilor. Jumătate dintre edilii vizați de comasare sunt social-democrați

Reforma administrativ-teritorială a revenit în centrul dezbaterii politice după propunerile prezentate de PSD. Prima etapă discutată la nivel guvernamental vizează comasarea voluntară a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori, în schimbul unor stimulente și investiții. Social-democrații analizează însă un scenariu mult mai amplu, care ar putea include comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele care nu mai ating pragul de 10.000.

Potrivit centralizărilor oficiale, din cele 2.862 de comune ale României, 1.567 au sub 3.000 de locuitori. Aproximativ jumătate dintre primarii acestor comune sunt membri PSD. Aceasta este o importantă miză politică. Partidul care promovează o reformă ce ar putea reduce masiv numărul primăriilor ar trebui să accepte inclusiv pierderea unor funcții ocupate de propriii aleși.

Printre județele cu cele mai multe comune sub pragul de 3.000 de locuitori se numără Olt, Teleorman, Caraș-Severin, Dolj și Vâlcea, fiecare având cel puțin 50 de comune în această situație.

Toate aceste județe sunt conduse la nivelul consiliilor județene de social-democrați. Așadar, reforma nu ar afecta doar localități abstracte de pe o hartă, ci și rețele de putere locală construite în jurul primarilor, consilierilor și organizațiilor de partid.

Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat un set de șase criterii pentru evaluarea sustenabilității localităților.

Acestea vizează populația și evoluția demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea și serviciile publice locale. Scopul declarat este identificarea unităților administrativ-teritoriale care pot funcționa eficient și a celor care ar trebui reorganizate.

Potrivit estimărilor prezentate de Benea, reforma ar putea duce la reducerea la jumătate a numărului primăriilor și la dispariția a aproximativ 15.000–18.000 de funcții de aleși locali. Documentul de reorganizare ar urma să fie pregătit până în martie 2027, iar schimbările sunt discutate în perspectiva alegerilor locale din 2028. PSD ia în calcul inclusiv promovarea reformei prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.

Nicușor Dan: Comasare voluntară sau forțată acolo unde administrațiile nu își pot susține cheltuielile

Președintele Nicușor Dan a intervenit marți seară, 10 noiembrie 2026, în dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială. În cadrul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni, șeful statului a susținut necesitatea comasării comunelor mici și nefuncționale, inclusiv prin transferarea unor servicii publice către orașele apropiate.

Președintele a atras atenția că actuala organizare administrativă reflectă realitățile economice ale anului 1968, nu pe cele ale României de astăzi.

„Economia de azi nu mai este economia din 1968”, a declarat Nicușor Dan.

Întrebat dacă susține o comasare voluntară, șeful statului a răspuns:

„O comasare voluntară sau forțată, acolo unde, în mod evident, unitatea actuală administrativ-teritorială nu poate să-și susțină cheltuielile.”

Președintele a subliniat că reforma trebuie să țină cont și de dezvoltarea economică din jurul marilor centre urbane, nu doar de numărul locuitorilor. Totodată, a avertizat că o reorganizare administrativă de amploare necesită o dezbatere mai complexă și că timpul rămas până la următoarele alegeri locale ar putea fi insuficient pentru implementarea integrală.

Câți bani ar putea economisi România din această schimbare

O simulare publicată la 9 noiembrie 2026 de Dorin Spoaller, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează un scenariu de comasare a comunelor cu sub 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori.

Potrivit analizei, scenariul ar include 1.684 de unități administrativ-teritoriale. Prin comasarea acestora cu localități învecinate, numărul total de unități administrativ-teritoriale analizate ar putea scădea de la 3.181 la 1.844.

Ar însemna dispariția a 1.337 de administrații locale distincte. Estimarea economiilor anuale se situează între 1,55 și 2,13 miliarde de lei, în scenariul modelat. Analiza arată și că localitățile vizate cheltuiesc, în medie, aproximativ 1.188 de lei pe locuitor pentru administrație, comparativ cu o medie națională de aproximativ 750 de lei. Diferența sugerează că fragmentarea administrativă poate genera costuri mai mari raportate la populația deservită.

Ce trebuie reținut este faptul că România nu are nevoie să desființeze doar localități de pe hartă. Are nevoie să elimine risipa, fără să elimine accesul oamenilor la servicii publice. Iar adevărata întrebare nu este câte primării pot dispărea, ci câte privilegii politice sunt dispuși cei aflați la putere să piardă pentru ca reforma să devină realitate.

Poți citi și: EXCLUSIV. Drapelul României, între respect și amendă. Cum se aplică legea în cazul din Bosanci, Suceava. Primarul Neculai Miron: „Personal mă voi implica să le ofer sprijin pentru contestarea amenzilor”