Scandalul dintre Nicuşor Dan şi jurnalistul Ovidiu Vanghele a ajuns la CNA. Membrii Consiliului, împărţiţi: „Palatul Cotroceni nu este proprietatea preşedintelui” / „Dreptul la injurii nu este egal cu dreptul la liberă exprimare”

Discuțiile au avut loc la o zi după incidentul de la Palatul Cotroceni, când Nicușor Dan i-a comunicat jurnalistului de la Centrul de Investigații Media că nu îi va mai permite să participe la conferințele sale de presă. Președintele a invocat o serie de mesaje ofensatoare publicate anterior de Vanghele pe rețelele sociale. În cadrul CNA, Dorina Rusu și Georgică Severin au criticat restricționarea accesului presei la evenimentele instituțiilor publice, în timp ce Monica Gubernat și Lucian Dindirică au atras atenția asupra comportamentului jurnalistului și asupra necesității de a clarifica întinderea interdicției.

Dorina Rusu: „Palatul Cotroceni este sediul unei instituții publice, nu proprietatea președintelui”

Dorina Rusu, membră a Consiliului Național al Audiovizualului, a contestat decizia lui Nicușor Dan, argumentând că eventualele jigniri adresate președintelui ar fi trebuit discutate separat de exercitarea profesiei de jurnalist.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceasta a susținut că legislația privind accesul presei la evenimentele instituțiilor publice nu permite excluderea unui jurnalist doar pentru opiniile sau afirmațiile sale anterioare.

Alte articole

Gestul lui Nicușor Dan de a „expulza” un ziarist de la Cotroceni nu este singular. Și Ion Iliescu a interzis jurnaliști, până la scandalul de proporții creat de Trump

Cine este Ovidiu Vanghele, jurnalistul căruia Nicușor Dan i-a interzis accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni. Personaj agresiv, activist isteric, acuzat de mai multe persoane de limbaj obscen

„Dacă a scris pe Facebook ceva despre președinte, ar fi existat un alt cadru în care să existe o explicație, o discuție cu privire la asta, și nu în timpul unei conferințe de presă și să nu-i dea voie să mai participe la conferințe de presă, pentru că legea prevede în mod expres că nicio autoritate nu are voie să interzică jurnaliștilor să participe la evenimentele președintelui și la conferințe de presă, pentru că Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui, ci este, reprezintă o instituție”, a afirmat Dorina Rusu.

Membra CNA a apreciat că accesul jurnaliștilor trebuie asigurat atât timp cât aceștia respectă regulile de desfășurare a evenimentelor și nu provoacă incidente care să afecteze ordinea publică sau activitatea instituției.

În opinia sa, o interdicție formulată pentru întreaga durată a mandatului prezidențial poate crea dificultăți în relația dintre autoritățile statului și reprezentanții mass-media.

„Mie mi se pare că este un precedent periculos și vorbesc și din punctul de vedere al reprezentantului, membrului unei instituții care trebuie să colaboreze cu instituția prezidențială pentru niște proiecte”, a declarat Rusu.

Aceasta a făcut referire și la proiectele comune pe care CNA și Administrația Prezidențială le-ar putea desfășura în domeniul combaterii dezinformării.

Dorina Rusu a subliniat că asemenea inițiative trebuie să urmărească inclusiv protejarea libertății presei, nu doar limitarea efectelor informațiilor false.

„Eu sper ca noi să colaborăm cu instituția prezidențială pentru proiecte care se referă la apărarea libertății de exprimare și, sigur, la dezinformare, dar asta implică și apărarea libertății de exprimare, și nu la proiecte care să împiedice jurnaliștii să își facă meseria sau la proiecte care să ducă spre cenzură”, a adăugat Dorina Rusu.

Georgică Severin invocă Legea 544 și avertizează asupra libertății presei

O poziție critică față de măsura președintelui a exprimat și Georgică Severin, care a invocat prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Membrul CNA a susținut că participarea jurnaliștilor la evenimentele organizate de instituțiile publice nu poate fi restricționată arbitrar și că o eventuală interdicție trebuie să aibă o justificare distinctă de conflictele personale dintre un demnitar și un reprezentant al presei.

„Ce s-a întâmplat, într-adevăr, este destul de grav și indică o anumită viziune despre ceea ce înseamnă nu numai libertatea presei și libertatea de exprimare, dar și despre respectarea legislației în vigoare. Conform Legii 544, accesul jurnaliștilor în instituțiile publice la evenimente organizate este liber. Deci trebuie să existe motive de cu totul altă natură ca să se interzică accesul”, a declarat acesta.

Severin a apreciat că situația trebuie evaluată după aceleași criterii care ar fi aplicate în cazul oricărui alt politician, indiferent de funcția sau de apartenența sa politică.

În intervenția sa, acesta a abordat și declarațiile făcute de Nicușor Dan pe 6 noiembrie, la un eveniment organizat de Curtea Constituțională.

Cu acel prilej, președintele afirmase că legitimitatea proceselor electorale nu mai poate fi analizată exclusiv prin prisma corectitudinii numărării voturilor, fiind necesară și protejarea formării opiniilor cetățenilor împotriva manipulării algoritmice, a conturilor false și a campaniilor de dezinformare.

Georgică Severin a interpretat această abordare ca pe un posibil risc pentru libertatea alegătorilor de a-și forma propriile convingeri.

„Eu cred că dacă începem să controlăm cum cetățenii își formează opiniile, deja nu mai vorbim de alegeri libere în niciun caz și, de aceea, cred că rolul nostru de Consiliu Național Audiovizual este să veghem la respectarea legislației, dar și la posibilitatea pluralității de idei, pluralității de exprimare și la respectarea demnității și libertății jurnaliștilor”, a afirmat Georgică Severin.

Lucian Dindirică cere clarificarea interdicției: „Vizează doar conferințele președintelui sau toate evenimentele de la Cotroceni?”

Lucian Dindirică a avut o abordare diferită, considerând că trebuie stabilit cu exactitate dacă interdicția anunțată de Nicușor Dan se referă exclusiv la conferințele sale de presă sau la toate activitățile organizate de Administrația Prezidențială.

Acesta a atras atenția că cele două situații nu sunt identice și că amploarea restricției poate avea relevanță în evaluarea incidentului.

„Cred că doar la conferințele de presă ale domnului președinte nu îl mai vrea pe acel ziarist. Nu cred că nu va colabora cu Administrația Prezidențială, pentru că aici ar fi păcatul mare. Deci nu știu dacă accesul este interzis complet la evenimentele organizate la Palatul Cotroceni de Administrația Prezidențială sau doar la conferințele de presă din mandatul președintelui. Probabil că dumneavoastră trebuie să faceți aici o specificație foarte clară”, a afirmat Dindirică.

Membrul CNA a adus în discuție și mesajele publicate anterior de Ovidiu Vanghele, precizând că, din informațiile pe care le-a consultat, jurnalistul i-ar fi adresat președintelui insulte personale deosebit de grave.

„Pe de altă parte, din ce am citit, nu urmăresc ziaristul respectiv, înțeleg că i-a adus niște injurii extrem, extrem de urâte. Personale”, a subliniat Lucian Dindirică.

Monica Gubernat: „Libertatea de exprimare nu trebuie confundată cu dreptul de a adresa injurii”

Monica Gubernat, fostă președintă a Consiliului Național al Audiovizualului, a intervenit în apărarea lui Nicușor Dan, criticând comportamentul manifestat în timpul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni.

Aceasta a apreciat că atmosfera evenimentului a fost caracterizată de agresivitate și că dezbaterea privind libertatea de exprimare nu poate ignora problema insultelor adresate unei persoane, indiferent de funcția ocupată.

„Nu mă așteptam să iau apărarea președintelui, dar ce am văzut eu la Cotroceni, toată conferința aceea de presă, a fost foarte multă agresivitate. Iar dacă noi considerăm că dreptul la injurii este egal cu dreptul la liberă exprimare, înseamnă că suntem membri CNA degeaba”, a declarat Monica Gubernat.

Poziția sa a evidențiat diferența dintre două aspecte ale controversei: dreptul jurnaliștilor de a participa la evenimentele oficiale și limitele exprimării publice atunci când sunt vizate demnitatea și reputația unor persoane.

Dezbaterea din CNA nu a eliminat această diferență de interpretare între membrii instituției, unii insistând asupra garanțiilor legale pentru accesul presei, iar ceilalți asupra responsabilității care trebuie să însoțească exercitarea libertății de exprimare.

Ce i-a reproșat Nicușor Dan jurnalistului Ovidiu Vanghele

Conflictul dintre președinte și jurnalist are la origine mai multe postări publicate de Ovidiu Vanghele pe Facebook, în special după numirile efectuate în aprilie 2026 la conducerea principalelor parchete.

Într-un mesaj publicat pe 8 aprilie, jurnalistul l-a caracterizat pe Nicușor Dan folosind expresiile „netrebnic”, „gunoi” și „nemernic”, acuzându-l că s-ar fi compromis din punct de vedere politic și moral.

În alte postări, Vanghele i s-a adresat președintelui folosind formulările „Ești absolut grețos, abjectule” și „deficientule”.

Aceste mesaje au fost invocate de șeful statului pentru a justifica interdicția comunicată public în timpul conferinței de presă de marți, 10 noiembrie.

Incidentul s-a produs după ce jurnalistul de la Centrul de Investigații Media i-a adresat lui Nicușor Dan o întrebare referitoare la un vot exprimat de procurorul general Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

În loc să răspundă întrebării, președintele i-a comunicat jurnalistului că a dispus anterior interzicerea participării sale la conferințele de presă, dar că angajații Administrației Prezidențiale nu respectaseră dispoziția.

„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni, în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. V-o comunic și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat.”

Ce prevede legislația privind accesul jurnaliștilor la evenimentele publice

Controversa ridică problema raportului dintre dreptul autorităților de a organiza și de a stabili regulile de desfășurare a conferințelor de presă și obligația acestora de a asigura accesul reprezentanților mass-media la informațiile de interes public.

Legea nr. 544/2001 reglementează accesul la informațiile de interes public și acreditarea jurnaliștilor pe lângă autoritățile și instituțiile publice. Articolul 18 prevede că autoritățile nu pot interzice accesul presei la acțiunile publice organizate de acestea, iar refuzul sau retragerea acreditării trebuie să respecte condițiile prevăzute de lege.

În același timp, libertatea de exprimare nu exclude răspunderea pentru eventualele afirmații care aduc atingere demnității sau reputației unei persoane. Existența unor asemenea afirmații nu stabilește însă, prin ea însăși, legalitatea unei interdicții de acces la conferințele unei instituții publice.

Citeşte şi: PSD sare în apărarea lui Nicușor Dan: „Prezenţa noastră la guvernare înseamnă reforme reale, structurale, dezvoltare economică, echitate socială şi, înainte de toate, o viaţă mai bună pentru români”