Alegerile parlamentare din 3 noiembrie 2026 au schimbat raportul de forțe de la Washington. Democrații au recâștigat controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, administrând republicanilor o înfrângere istorică la jumătatea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.
Conform datelor prezentate Associated Press, democrații au câștigat nouă mandate senatoriale deținute anterior de republicani, cel mai mare asemenea avans din 1958. Noua configurație a Senatului este de 56 de mandate pentru democrați și 44 pentru republicani. În Camera Reprezentanților, câștigul democrat ajunsese la 42 de locuri, potrivit datelor publicate pe 17 noiembrie.
Începând cu aceste alegeri, se limitează capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda legislativă. Din ianuarie 2027, opoziția va controla comisiile parlamentare și va putea declanșa investigații asupra administrației. Cu toate acestea însă, pierderea republicanilor nu înseamnă dispariția trumpismului. Donald Trump a transformat Partidul Republican într-o formațiune în care loialitatea față de lider, controlul imigrației, protecționismul economic și sloganul „America First” ocupă locul principal.
Notorietatea lui Trump a depășit cu mult deja granițele politicii tradiționale. Fost om de afaceri și vedetă de televiziune, acesta a câștigat președinția în 2016, a pierdut-o în 2020 și a revenit spectaculos în 2024, când poate puțini din exterior se mai așteptau.
La ultimele prezidențiale a obținut aproximativ 77,3 milioane de voturi, față de 75 de milioane pentru Kamala Harris, câștigând Colegiul Electoral cu 312 voturi la 226. Datele de aici ne arată dimensiunea bazei sale electorale, dar popularitatea sa este însoțită de o respingere puternică în cealaltă tabără. Mobilizarea împotriva președintelui a contribuit la succesul democraților în 2026.
Constituția americană îi interzice un al treilea mandat obținut prin alegeri. Amendamentul 22 limitează la două numărul mandatelor prezidențiale câștigate, indiferent dacă sunt consecutive. Chiar dacă Trump a sugerat repetat posibilitatea unei noi candidaturi, a recunoscut și existența acestei interdicții. Așadar, drumul la Casa Albă se termină în 2028.
Un sondaj Reuters/Ipsos realizat între 6 și 9 noiembrie 2026, pe 1.705 adulți americani, indică doi posibili succesori republicani. Marco Rubio, actualul secretar de stat, primește calificativul „excelent” de la 45% dintre alegătorii republicani înregistrați chestionați, iar vicepreședintele JD Vance de la 43%. Diferența se încadrează în marja de eroare de aproximativ cinci puncte procentuale.

Rubio reprezintă experiența instituțională și diplomatică. Fost senator de Florida, a fost adversarul lui Trump în competiția republicană din 2016, devenind ulterior unul dintre principalii reprezentanți ai politicii sale externe.
Vance întruchipează o altă direcție: conservatorismul naționalist, discursul adresat clasei muncitoare și scepticismul față de intervențiile militare externe. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, obține 32% în aceeași evaluare.
În tabăra democrată, același sondaj îi plasează pe senatorul Jon Ossoff și pe fostul secretar al Transporturilor Pete Buttigieg la câte 29% evaluări „excelente”. Kamala Harris și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, obțin fiecare 23%, iar congresmena Alexandria Ocasio-Cortez, 15%.
Ossoff apare pe scena politică americană după o victorie electorală importantă în Georgia, unde l-a învins pe republicanul Mike Collins la aproximativ 18 puncte procentuale diferență. Campania sa a strâns peste 100 de milioane de dolari, potrivit Associated Press. Și Buttigieg are avantajul experienței într-o competiție prezidențială internă și al notorietății naționale.
De partea cealaltă a defilării celor care i-ar putea lua locul lui Trump, alegerile din 2026 au transmis un mesaj despre prioritățile americanilor. Conform datelor Ipsos, 78% dintre adulții americani consideră că noul Congres trebuie să acorde o atenție deosebită costului vieții în primele 100 de zile. Numai 39% acordă aceeași prioritate investigării administrației Trump.
Scumpirile, tarifele vamale, costurile asigurărilor medicale și prețurile energiei au devenit teme politice majore. Războiul cu Iranul a amplificat presiunile asupra administrației și a readus în discuție contradicția dintre promisiunea unei Americi concentrate asupra propriilor probleme și implicarea sa militară externă. În situația democraților, provocarea este să ofere răspunsuri economice concrete, nu doar să se definească prin opoziția față de Trump. Pentru republicani, întrebarea este cum pot păstra electoratul MAGA și, în același timp, recâștiga alegătorii nemulțumiți.
Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 7 noiembrie 2028. Înaintea scrutinului, cele două partide își vor desemna candidații prin alegeri primare și convenții naționale. Pentru câștigarea președinției sunt necesare minimum 270 dintre cele 538 de voturi ale Colegiului Electoral.
Donald Trump va avea atunci 82 de ani și, potrivit regulilor constituționale actuale, nu va putea obține un nou mandat prin alegeri. Însă este clar că influența sa politică nu expiră automat odată cu mandatul. Întrebarea decisivă pentru 2028 nu este doar cine îi va lua locul lui Donald Trump, ci dacă următorul președinte va continua direcția pe care acesta a imprimat-o Americii sau va încerca să o schimbe.