România, printre cele mai mari scăderi din UE în finanţarea cercetării

„În termeni absoluţi, alocarea publică pentru Cercetare Dezvoltare tehnologică şi Inovare (CDI) a atins un vârf în 2008, după adoptarea strategiei pentru 2007-2013 privind cercetarea, dezvoltarea şi inovarea. Deşi strategia prevedea o creştere a alocării pentru CDI în 2009, aceasta nu a avut loc, ba chiar a scăzut cu 25,4% în anul respectiv şi cu încă 2,6% în 2010, pentru a creşte apoi cu 0,5% în 2011”, se arată într-un raport al Comisiei Europene (CE) privind stadiul realizării pieţei unice a cercetării.

De asemenea, cu o valoare de 0,17%, România se afla la nivelul lui 2011 pe locul 25 din 27 în UE din punctul de vedere al investiţiilor în cercetare în mediul de afaceri şi „nicio firmă din România nu se află printre primele 1.000 din Europa în domeniu”.

„Trendurile recente arată că ţinta de 2% din PIB pentru 2020 este foarte ambiţioasă şi că va fi foarte dificil de atins, date fiind recentele angajamente bugetare reduse şi gradul scăzut al activităţilor legate de CDI din mediul de afaceri. Ţinta poate fi atinsă numai dacă ţara face din domeniu o prioritate într-un context de consolidare fiscală inteligentă, implementând în acelaşi timp reforme precum cele prevăzute în Planul de acţiune pentru cercetare şi inovare adoptat de guvern în 2011”, se notează în raport referitor la România.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comisia Europeană a prezentat prin acest raport o primă analiză cuprinzătoare a situaţiei „pieţei unice” a cercetării, cunoscută ca Spaţiul european de cercetare, oferind o bază concretă pentru evaluarea progreselor în zone ţintă, cum ar fi recrutarea deschisă şi echitabilă a cercetătorilor sau mai buna circulaţie a cunoştinţelor ştiinţifice. Documentul arată că s-au făcut unele progrese, dar şi că până şi cele mai performante institute de cercetare au încă probleme de rezolvat înaintea termenului 2014 pentru realizarea SEC, stabilit de liderii UE.

Alte articole

BNR va cerceta averile a peste 12.000 de români din mai mult de 1.300 de localități. Când vor merge reprezentanții băncii acasă la români

Ilie Bolojan, somat public să nu taie fondurile pentru cercetare: „Am putea pierde un miliard de euro. Economisim un euro dar pierdem cinci și expertiza de top”

Spaţiul European de Cercetare are menirea de a permite cercetătorilor, institutelor de cercetare şi societăţilor comerciale să se deplaseze, să concureze şi să coopereze mai bine independent de graniţe. Aceasta ar consolida sistemele de cercetare ale statelor membre ale UE, ar spori competitivitatea acestora şi le-ar permite să colaboreze într-un mod mai eficace pentru a găsi soluţii la provocările majore.

Chiar dacă menţionează că au fost realizate progrese în toate domeniile vizate, raportul evidenţiază că investiţiile publice în C&D ca procent din totalul cheltuielilor publice sunt în scădere în numeroase state membre sau că programele naţionale de cercetare continuă să funcţioneze conform unor norme diferite, de exemplu privind raportarea, ceea ce determină dificultăţi în cooperarea transnaţională.

De asemenea, notează documentul, dezvoltarea şi implementarea infrastructurilor, cum ar fi laserele cu intensitate foarte mare sau telescoapele extrem de mari, sunt îngreunate de obstacole financiare, manageriale şi politice, iar normele naţionale sau costurile mari de acces împiedică frecvent cercetătorii din alte state membre să aibă acces la ele.

Practicile de recrutare deschisă, transparentă şi bazată pe merite nu sunt încă puse în aplicare pe scară largă pentru toate poziţiile de cercetare. De exemplu, precizează raportul, mai mult de jumătate din posturile vacante nu sunt încă publicate la nivel european în portalul EURAXESS dedicat locurilor de muncă vacante, ceea ce îngreunează mobilitatea cercetătorilor şi poate însemna că nu întotdeauna cea mai bună persoană este cea angajată.

Proporţia mică a femeilor înseamnă că talentul cercetătorilor de sex feminin este în continuare irosit, acesta fiind domeniul în care progresele au fost cele mai mici. De asemenea, relativ puţini cercetători din Europa sunt angajaţi în industrie, iar aceştia nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru piaţa muncii, se mai menţionează în raport