Protestele au început miercuri, 18 septembrie, când zeci de sindicalişti din sănătate veniţi din toată ţara s-au adunat să protesteze în faţa Ministerului Sănătăţii, cerând alocarea a minimum 6% din PIB pentru Sănătate şi majorarea salariilor, potrivit Mediafax.

Joi, ministrul Eugen Nicolăescu s-a dus printre protestatari ca să discute cu ei, spunând că apreciază demersul lor şi că a fost mandatat de premierul Victor Ponta să discute cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor despre salarizarea personalului din Sănătate.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

EXCLUSIV – Mafia balastierelor ilegale distruge albia Siretului! ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Potrivit calendarului de proteste anunţat de Coaliţia Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, pichetele vor fi organizate până în 27 septembrie, la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, urmând ca în octombrie să aibă loc un protest la Guvern, iar în noiembrie să fie declanşată greva generală, cu asigurarea unei treimi din activitate, dacă până atunci guvernanţii nu răspund solicitărilor medicilor.

Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, dacă solicitările generale ce vor fi prezentate Executivului pot fi negociate, astfel încât alocarea a 6% din PIB sau dublarea salariilor să se facă eşalonat, solicitările privind dublarea salariilor rezidenţilor nu se negociază.

Manifestanţii – medici, stomatologi, asistente medicale şi infirmiere – au cerut minimum 6% din PIB pentru Sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, precum şi consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate.

Un proiect de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii în luna august, prevede, printre altele, posibilitatea organizării unor spitale în asociaţii şi fundaţii. Noile prevederi ar putea fi implementate în 12 unităţi-pilot din 2014.

Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituţii de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere, fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală, servicii medicale acordate în regim privat, donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, contracte pentru studii clinice, coplată pentru servicii medicale, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură furnizate la cerere, împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor în condiţiile în care acestea se rambursează din venituri proprii, asocieri în participaţiune sau parteneriat public-privat, cu scop investiţional, de furnizare de servicii în domeniul medical ori de cercetare medicală şi farmaceutică, dar şi editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical.

Conform proiectului-pilot, spitalele vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional – spitalele regionale şi cele de urgenţă – şi de interes local – spitalele municipale şi orăşeneşti.

Spitalele-pilot de interes local se pot reorganiza, la iniţiativa instituţiei care are în responsabilitate managementul spitalului, şi ca asociaţii sau fundaţii medicale, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivităţi.