În cei 13 ani de când România este membră a Uniunii Europene (UE), țara noastră are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite peste banii cu care am contribuit noi la bugetul UE.
În ceea ce privește cei 54,43 miliarde de euro, fonduri primite de la Comisia Europeană, pentru decontarea cheltuielilor din proiectele de investiții derulate în România, acești bani includ și 2,75 miliarde de euro, fondurile din programele de pre-aderare (PHARE, ISPA), bani care au intrat în România începând cu anul 2007.
Cei mai mulți bani vin însă din fondurile europene din perioada de programare 2007-2013: peste 33,92 miliarde de euro.
În ceea ce privește perioada de programare în curs, 2014-2020, în actualul ciclu financiar multianual, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri europene de peste 17,75 miliarde de euro. Peste 6,62 miliarde de euro au venit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), adică plățile directe la hectar, pentru fermieri. Aceste fonduri sunt ușor de absorbit, pentru că intră automat în țară, și nu e nevoie de proiecte pentru ei. Aici gradul de absorbție a ajuns la circa 60% din totalul alocat României din această categorie de fonduri.
De asemenea, aproape 1 miliard de euro vin din alte fonduri. Este vorba despre fonduri cum ar fi cele din care se asigură alimente pentru persoanele cu posibilități materiale foarte reduse (Programul de Asistență POAD), precum și alte intervenții ale UE în statele membre.
Provocările cele mai mari în absorbția fondurilor europene de către România sunt la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), gestionate de autoritățile de management din cadrul a 3 ministere-cheie: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Agriculturii. Aici, UE a alocat României aproape 31 de miliarde de euro, în perioada de prgramare 2014-2020. Țara noastră mai are timp să absorbă acești bani, prin proiecte de investiții și lucrări, până la 31 decembrie 2023.
În acest moment, România a obținut din fondurile FESI aproximativ 11 miliarde de euro, cu tot cu prefinanțările pe care Uniunea Europeană le acordă din oficiu statului membru, potrivit raportărilor oficiale ale Comisiei Europene. Rata de absorbție pentru fondurile FESI, 36%, este sub media UE, care este de 39%. Numai că dacă se scad prefinanțările, mai rămân circa 9 miliarde de euro, rambursări de cheltuieli acordate de Comisia Europeană României, în baza facurilor corecte. Adică, 29% din alocarea rezervată României din FESI. Acest procent ar fi, de fapt, rata de absorbție efectivă, cea care reflectă cel mai bine capacitatea României de absorbție a fondurilor europene.
În același timp, în noiembre și decembrie România a trimis la Bruxelles declarații de cheltuieli de circa 1 miliard de euro în cele 6 programe operaționale de la Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale. Asta înseamnă că la începutul anului 2020 mai sunt așteptate rambursări de la Comisia Europeană.
Pe de altă parte, această situație a absorbției financiare nu reflectă neapărat performanța României la capitolul fondurilor europene, pentru că multe proiecte majore nu s-au finalizat. De exemplu, linia de metrou Drumul Taberei - Eroilor, început în 2012 pe împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiții, trecut pe finanțare europeană în perioada de programare 2007-2013, nu s-a finalizat nici acum
La capitolul subdezvoltare, România arată astfel:
În prezent, România are finalizați circa 830 km de autostradă, pe tronsoane și porțiuni disparate, la o suprafață a țării de 238.000 kmp, asta în vreme ce Bulgaria are 800 km autostradă la o suprafață însă de 110.000 kmp.
România este singura țară din Europa cu peste un sfert din populație având toaleta în curte (27,7%).
Citește și:
facebook
twitter
