Acte necesare pentru succesiune în 2025. Ce taxe trebuie plătite pentru a ajunge la moştenire

Acte necesare pentru succesiune în 2025 – lista documentelor este destul de stufoasă, iar procesul nu este simplu. Află cum se stabilește dreptul la moștenire și ce taxe trebuie achitate.

Acte necesare pentru succesiune în 2025

Succesiunea, reglementată de Codul Civil, este procesul legal prin care familia poate intra în posesia bunurilor lăsate de o persoană decedată. Dacă nu există un testament, moștenirea legală stabilește modul în care bunurile, conturile și lichiditățile sunt împărțite între succesori, în funcție de gradul de rudenie.

Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea testamentară. Câţi bani trebuie să plăteşti în plus

Iată care sunt actele necesare pentru succesiune în 2025:

Alte articole

Situația în care trebuie să plătești impozit pe moștenire. Alte costuri asociate cu succesiunea

Câţi bani moştenesc copiii, ce procent este stipulat de lege. Acte necesare pentru succesiune în 2025

• Cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Acte de identitate pentru moștenitori (dacă ți-a expirat buletinul, consultă lista cu acte necesare pentru buletin în 2025);
• Acte de stare civilă care dovedesc relația de rudenie;
• Certificat de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor;
• Certificate de naștere și de căsătorie ale descendenților sau ale altor rude care au vocație succesorală;
• Declarație autentificată a moștenitorilor în care își exprimă opțiunea succesorală, dacă acceptă sau renunță la moștenire;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Certificate acționar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Testament, în cazul în care există unul.

Cine are drept la succesiune. Moștenitori legali

Potrivit Codului Civil, moștenitorii legali sunt, în ordine:

• Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).

Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la moștenire, celelalte clase nu au drept succesoral. Averea persoanei decedate se împarte în mod egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.

Este important de menționat că moștenitorii preiau atât drepturile persoanei decedate, cât și obligațiile financiare ale acesteia.

Cât este taxa de succesiune în 2025

Taxa pentru succesiune în 2025, dacă moștenirea este dezbătută la notar, include onorariul acestuia. Valoarea se calculează în funcție de totalul bunurilor succesorale, mobile și/sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va achita integral taxa de succesiune.
Taxa de succesiune in 2025
Taxa de succesiune la notar este stabilită conform Grilei Notarilor. De exemplu, pentru bunuri moștenite în valoare de 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 6.000 de lei. Dacă moștenitorul dorește înscrierea unui imobil în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei.

Poți vinde casa moștenită fără succesiune? Legea spune clar, însă puțini români știu riscurile

Dacă succesiunea se dezbate în instanță, taxele variază în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile juridice necesare. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Conform legii, moștenitorii sunt scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces.