„Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă Sector 1 asigură, pe parcursul zilei de astăzi, doar activităţile cu caracter de urgenţă: înregistrarea naşterilor şi înregistrarea deceselor. Administraţia locală va face tot posibilul pentru ca vineri, 02 martie 2012, activitatea Direcţiei să revină la normal”, se arată într-un comunicat de joi al Primăriei Sectorului 1, potrivit Mediafax.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au făcut 32 de percheziţii la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman, într-o anchetă care vizează acordarea nelegală de cetăţenie unor cetăţeni moldoveni.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Răsturnare de situație în cazul fetiței și bunicii din Călărași, ...

Sfârșit tragic! Sonia, o tânără în vârstă de 19 ani, ...

În anchetă sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională 20 de persoane cu dublă cetăţenie, română şi moldoveană, care au intermediat activităţile infracţionale, doi lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti-Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Primăria Sectorului 1 a precizat că, potrivit prevederilor Legii 21/1992, republicată, a cetăţeniei române, aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

„Odată dobândită cetăţenia română, potrivit Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are loc transcrierea actelor de stare civilă a cetăţenilor care au dobândit cetăţenia română. Prin urmare, certificatele de naştere, certificatele de căsătorie, precum şi celelalte acte de stare civilă, întocmite de către autorităţile străine pentru a dobândi putere doveditoare în România, ele sunt supuse transcrierii în registrele de stare civilă române”, se arată în comunicatul Primăriei Sectorului 1.

Transcrierea actelor de stare civilă se efectuează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanei cu aprobarea primarului.

„În conformitate cu art. 44, alin. 5, transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă privind cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al Municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al şefului Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere”, potrivit sursei citate.

Astfel, potrivit Primăriei Sectorului 1, competenţa materială a autorităţilor administraţiei publice a Sectorului 1 „este restrânsă la transcrierea actelor de stare civilă întocmite în străinătate pentru cetăţenii străini care au dobândit cetăţenia română în condiţiile Legii 21/1992 şi îşi are izvorul în art. 44, alin. 5 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Procurorii au reţinut până în prezent opt persoane în această anchetă.

„În ceea ce priveşte decesul directorului adjunct al Direcţiei de Stare Civilă şi Evidenţa Populaţiei din cadrul Primăriei Sector 1 Bucureşti, despre care s-a vehiculat în spaţiul public că s-ar fi produs în timpul percheziţiilor derulate astăzi, precizăm faptul că acesta nu avea nicio calitate procesuală în această cauză (şi nici nu se afla între persoanele conduse sau ce urmau să fie aduse la audieri, la sediul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)”, a precizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector 1, Adrian Toma, a murit joi dimineaţă. Soţia acestuia a negat orice legătură între ancheta privind acordarea nelegală de cetăţenie unor cetăţeni moldoveni şi decesul acestuia, spunând că era bolnav de mai mult timp şi trebuia să fie operat pe cord, însă a refuzat pentru că îi era teamă.

În această cauză sunt cercetate 36 de persoane sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite.

„Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei: în primul rând erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză, din Republica Moldova, la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal)”, explică Parchetul ICCJ.

Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi a actelor şi sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetăţenie – română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.

Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pe dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.

Ulterior redobândirii cetăţeniei române, moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) cointeresaţi în dobândirea paşaportului românesc, aceloraşi intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro şi 250 euro. Aceştia cointeresau mai departe unii funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care primeau sume de cinci euro sau 20 de lei pe fiecare act de stare civilă românesc şi soluţionau cu celeritate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile.

După obţinerea actelor de stare civilă româneşti, aceiaşi intermediari, contra unei sume de 100 euro pe paşaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.

Existau şi cetăţeni moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Municipiul Bucureşti şi în această situaţie, apelau pentru luarea în spaţiu şi eliberarea cărţii de identitate românească, la aceiaşi intermediari. La rândul lor aceştia apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti – Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevărat fief al cetăţenilor moldoveni). Existau situaţii în care la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou figurau şi până la 1.000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu. Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenţii, aceşti funcţionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni), a precizat Parchetul instanţei supreme.