Adevărul despre pierderile de apă de la bloc. De ce legea îi obligă pe proprietari să le plătească?

Pierderile de apă de la bloc au fost dintotdeauna un motiv de dispută între locatari și președinții de asociație. Structura veche a retețelelor de canalizare și lipsa investițiilor duc la pierderi de sute de litri care ajung să fie plătite tot din banii proprietarilor.

Facturile la apă trebuie achitate integral, inclusiv cu pierderi, motiv pentru care asociația de proprietari trebuie să stabilească un mod corect și legal de a repartiza aceste diferențe între locatari.

În vechea reglementare, Legea 230/2007 și Normele metodologice 1588/2007 prevedeau clar că aceste diferențe se repartizau proporțional cu cota-parte indiviză deținută de fiecare apartament.

Cât rezistă, de fapt, un bloc. Ce trebuie să ştii despre siguranţa construcţiilor vechi

Alte articole

Amenzi uriaşe fie că locuieşti la bloc, fie că stai la casă cu curte. Greşeala costisitoare se face mai ales primăvara

Amendă de 1.000 de lei pentru românii care stau la bloc. Gestul banal pe care îl face orice gospodină poate goli cardul familiei

În prezent, Legea nr. 196/2018, care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, nu mai impune un mod explicit de recuperare a acestor diferențe în listele lunare.

Ce înseamnă acest lucru? Adunarea Generală a proprietarilor este organul suprem de decizie din cadrul asociației și este cel care decide cum se face împărțeala metrilor cubi de apă pierduți.

Nu comitetul executiv poate decide în acest sens și nici nu este justificată continuarea unei metode anterioare doar pentru că așa s-a procedat în trecut, pe vechea lege.

Cum se calculează pierderile de apă de la bloc

Avocatul Gelu Pușcaș este specializat în litigii privind asociațiile de proprietari și a explicat clar care este parcursul legislativ al recuperăriri acestor pierderi de la locatari.

„Actuala reglementare, Legea 196/2018, nu mai prevede cum se recuperează în liste o astfel de diferență și prin urmare cade în sarcina organului suprem de conducere, adunarea generală, să hotărască modul de repartizare.”

Mai mult decât atât, specialistul atrage atenția că orice decizie luată de comitet sau de administrator, în lipsa unei hotărâri a Adunării Generale, nu are bază legală.

Legea permite mai multe variante de repartizare, iar asociația poate alege oricare dintre acestea prin hotărâre oficială:

• proporțional cu numărul de persoane din apartamente,
  în funcție de consumul individual,
  egal pe apartament,
  proporțional cu cota indiviză,
  sau chiar prin indexarea prețului.

Tot avocatul adaugă că „nu poate fi primită susținerea că rămâne pe cotă recuperarea, pentru că așa a fost în trecut”. Cu alte cuvinte, precedentul nu justifică o practică contrară prevederilor legale actuale.

Conform legii, sunt acceptate mai multe modalități de repartizare a acestor pierderi. Toate aceste variante sunt permise legal, cu condiția să fie asumate printr-o hotărâre valabilă a Adunării Generale.

În România, tarifele la apă diferă de la un județ la altul, în funcție de prețul stabilit de către companiile care furnizează apa potabilă.

Calculul final implică prețul plătit de locatari pentru apă și de pierderile înregistrate de furnizor într-o lună. Spre exemplu, în București metrul cub de apă este printre cele mai ieftine din țară.

Ajunge undeva la 3,6 lei, la care se adaugă pretul de 2,07 lei pentru canalizare, rezultând un cost de 5,68 lei. La polul pus este Iașul care are cel mai mare tarif de apă.

Pentru un singur metru cub de apă, ieșenii plătesc 10,09 lei la care se adaugă costurile de canalizare care ajung și ele la 9 lei. La finalul, prețul apei ajunge la aproape 19 lei pentru un singur metru cub.

La Suceava, apa potabilă are un preț de 14 lei per metru cub, iar în Cluj este de 12 lei. Consumatorii din Constanța și Brașov plătesc 15 lei metrul cub de apă, iar cei din Brașov – 13,25 mc/apă.

Cei care nu se conformează să plătească aceste pierderi trebuie să știe că legea din România le oferă asociațiilor de proprietari să impute datornicilor chiar și penalități.

Citeşte şi: Este obligatoriu pentru toţi românii care stau de bloc! Se trece la întreţinere după trei luni, proprietarii nu pot refuza!

Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată, fără ca suma penalităţilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat”, se arată în lege.

De asemenea, proprietarii care se consideră neîndreptățiți de plata acestor costuri la pierderile de apă se pot adresa instanțelor de judecată.

Românii care stau la bloc riscă amenzi de până la 3.000 de lei dacă refuză accesul președintelui de bloc în apartament

Există şi alte prevederi ale legii care pot aduce amenzi cetăţenilor de la bloc. Amenzile pentru refuzul accesului pot ajunge până la 3.000 de lei. Legea stipulează că președintele asociației de proprietari are dreptul să solicite accesul în orice apartament pentru inspecții.

Legea prevede că președintele asociației sau un membru al comitetului executiv trebuie să fie primit în apartamente pentru efectuarea de reparații sau diverse lucrări necesare.

„Cu un preaviz motivat scris de 5 zile emis de comitetul executiv al asociației de proprietari, proprietarul este obligat să permită accesul președintelui sau al unui membru al comitetului executiv, administratorului și al unei persoane calificate în realizarea lucrărilor de construcții/reparații, după caz, în proprietatea sa individuală, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare ori să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectiva proprietate individuală”, se menționează în textul Legii.

Excepții și sancțiuni
În situații de urgență, termenul de preaviz se reduce la 24 de ore. Refuzul de a permite accesul poate duce nu doar la amenzi, ci și la deschiderea unui dosar penal. Amenzile încep de la 500 de lei și pot ajunge până la 3.000 de lei.

Această prevedere legală ridică întrebări privind dreptul la intimitate al proprietarilor și limitele autorității asociațiilor de proprietari. Mulți locatari consideră că această lege le încalcă drepturile fundamentale și exprimă îngrijorări legate de potențialele abuzuri.

Deși controversată, legea urmărește să asigure întreținerea corespunzătoare a clădirilor și siguranța locatarilor.

Riști 12.000 de lei amendă dacă dai muzica prea tare în bloc. Dacă n-ai bani, faci muncă în folosul comuinităţii

Guvernul propune ca locatarii care dau muzica prea tare sau folosesc bormașina la ore nepotrivite să primească amenzi de până la 12.000 de lei. Cine nu va avea bani să plătească ar putea fi obligat să facă muncă în folosul comunității.

Proiectul de lege a fost votat în primă fază anul trecut, dar a fost pus din nou pe masa dezbaterilor, cu modificări importante față de forma actuală a legii. Una dintre cele mai semnificative schimbări vizează extinderea sferei de aplicare a sancțiunilor privind tulburarea ordinii și liniștii publice, în special prin muzică la volum ridicat sau petreceri private. Dacă în prezent legea se aplică doar în mediul urban, noul text prevede sancțiuni și în mediul rural.

Orele de liniște la bloc în 2024

De asemenea, este extins intervalul de timp în care faptele repetate sunt sancționabile. Dacă în prezent tulburarea liniștii este considerată recidivă doar dacă se repetă în 24 de ore, noul proiect extinde acest termen la 72 de ore.

Astfel, persoanele care își deranjează vecinii prin zgomot între orele 20:00 și 08:00 sau în intervalul de liniște de la prânz (13:00–14:00) riscă o amendă între 1.000 și 2.000 de lei — față de maximum 1.500 de lei, cât este prevăzut acum.

Dacă fapta se repetă în următoarele 72 de ore, amenda poate ajunge la 6.000 de lei, pentru organizarea de petreceri private. În caz de recidivă a treia, în același interval, contravenientul poate fi sancționat cu o amendă de până la 12.000 de lei.

În plus, proiectul prevede că cei care nu au posibilitatea de a achita sancțiunile vor fi obligați să presteze muncă în folosul comunității.

Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie să fie votat de Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.