Sistemul SGR nu mai are monopolul obţinerea unor sume de bani importante din reciclare. Un exemplu vine la finele acestei luni, Primăria municipiului Curtea de Argeș, în colaborare cu SC Girexim Universal SA, organizând o campanie importantă de colectare a deșeurilor textile.
Această inițiativă are ca scop protejarea mediului și încurajarea reciclării materialelor textile. Campania de colectare a deșeurilor textile va avea loc la 27 iunie 2025, în intervalul orar 9-16.
Deșeurile se vor depozita în containerul metalic amplasat lângă Piața Posada, pus la dispoziție de operatorul de salubritate.
Deșeurile textile aduse vor fi colectate de operatorul de salubritate, contribuind astfel la un mediu mai curat și mai sănătos pentru comunitate.
Campania de reciclare a articolelor textile, inițiată de Primăria Curtea de Argeș și Girexim Universal, reprezintă un pas important în protejarea mediului.
Implicarea activă a comunității este esențială. Sugestiile unor localnici de a amplasa mai multe containere reflectă dorința acestora de a contribui la un mediu mai curat și mai sustenabil.
Câți bani ar putea primi românii pentru sticlele de plastic de 5 litri dacă SGR se extinde
Doi tineri din Iași au dezvoltat o aplicație care aduce un echilibru între reciclator și colector
Reciclarea devine mai accesibilă în România datorită aplicației Reverse PET. Lansată în septembrie 2022, platforma conectează reciclatori și colectori, oferind o soluție simplă pentru recuperarea materialelor reciclabile. Conform Ziar de Iași, aplicația are deja peste 7.000 de utilizatori activi.
Aplicația pune în legătură cele două categorii de utilizatori: Reciclatorii, mai exact persoane care au PET-uri, sticle de sticlă și doze de reciclat și Colectorii, aceștia din urmă fiind cei care preiau materialele și le duc la centrele de colectare.
Sistemul permite încasarea garanției de 50 de bani per recipient. Utilizatorii pot schimba rolul din reciclator în colector pentru câștiguri suplimentare.
Ion Bogatu are 29 de ani și este originar de peste Prut. Tânărul a venit la Iași acum 10 ani pentru a studia Informatica și nici nu își imagina ce îi rezervă viitorul
Împreună cu Bogdan Roșu, specialist în marketing, au dezvoltat acest sistem inovator, fiind acum fondatorii Reverse PET.
Ion Bogatu a povestit chiar el cum le-a venit ideea de a crea aplicația și a explicat mecanismele care au stat în spatele procesului prin care au reușit să schimbe regulile reciclării din România.
Potrivit sursei citate, ideea a pornit din dorința lui Ion Bogatu de a recicla eficient, fără a sta la cozi. Aplicația vine ca răspuns la nevoia de soluții rapide și convenabile pentru reciclare în era comenzilor la domiciliu.
„Această idee a pornit de la o nevoie personală, nevoia de a dori să reciclăm atunci când a apărut sistemul SGR și, împreună cu Bogdan, ne-am gândit să dezvoltăm această aplicație, astfel încât să ne ajutăm, în primul rând, pe noi, dar să ajutăm și alte persoane care au aceeași dorință de a recicla, dar care nu au timp ori disponibilitatea de a face acest lucru.
Și atunci ne-am gândit să dezvoltăm această aplicație, Reverse PET, pentru a stimula utilizatorii să recicleze mai mult, astfel încât există două tipuri de utilizatori: cei care vor să recicleze, care dețin sticle de plastic, sticle de sticlă, doze, și cei care sunt dispuși să le preia de la oameni de acasă sau de unde au locația și să le ducă la centrele de colectare pentru a încasa acea garanție de 50 de bani”, a povestit Ion Bogatu, pentru Ziarul de Iași.
Modelul de recompensare este simplu: 25 de bani rămân la colectori; 20 de bani merg la reciclatori și 5 bani sunt folosiți pentru dezvoltarea platformei.
„Astfel, acea garanție se împarte în trei părți: o parte de 25 de bani rămâne la cei care reciclează, la colectori, 20 de bani rămân la persoana care deține sticlele, noi o numim reciclator, și restul de 5 bani intră în contul aplicației pentru dezvoltare și funcționalități opționale”, a povestit Ion Bogatu, pentru Ziar de Iași.
Sunt vești bune pentru români în ceea ce privește reciclare! Aceștia ar putea primi bani și pentru sticlele de plastic de 5 litri, în cazul în care se va extinde plafonarea. Măsura ar putea viza și sticlele folosite pentru spirt sau apă distilată.
Subiecte matematică BAC 2025 – ce le-a picat elevilor la matematică. Vezi și subiectele la istorie date la Bacalaureat 2025!
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunţă, miercuri, că peste 498,3 milioane de ambalaje au fost colectate şi returnate în luna mai, adică aproape 17 milioane în fiecare zi. Ministrul apreciază progresul SGR, care ”a ajutat România să facă un salt uriaş în ceea ce priveşte reciclarea dozelor din aluminiu”, ajungându-se la o rată de reciclare de aproape 74%, faţă de 49% anul trecut. Programul ajută la protejarea mediului şi se caută soluţii pentru mediul rural.
”Peste 498,3 milioane ambalaje au fost colectate şi returnate în mai, adică aproape 17 milioane ambalaje în fiecare zi. Sistemul Garanţie – Returnare (SGR) a turat motoarele şi se ia la întrecere cu recordurile lunare estivale de anul trecut. M-am uitat pe cele mai noi date care îmi arată cum merge SGR la nivel naţional, iar rezultatele sunt excelente”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Mediului.
Potrivit lui Mircea Fechet, cu peste 254,5 milioane PET-uri, 107,5 milioane sticle şi 136,2 milioane doze de aluminiu returnate, luna precedentă se apropie ca nivel de performanţă de august 2024.
”În plus, 33.287 tone ambalaje SGR au ajuns în fabricile de reciclare, unde sunt transformate în materie primă, într-un circuit care reduce presiunea asupra resurselor, scade emisiile şi deschide larg uşa economiei verzi în România”, a mai transmis Fechet.
Acestra anunţă, de asemenea, că harta punctelor automate de returnare s-a extins în luna mai, cu 177 noi RVM-uri active care s-au adăugat la reţeaua naţională. Brăila, Mureş, Sălaj şi Călăraşi deschid lista judeţelor unde toate sau aproape toate aparatele de returnare funcţionează fără reproş, susţine Fechet.
”Sunt veşti bune şi în ceea ce priveşte extinderea capacităţii de preluare a ambalajelor SGR. Într-o reţea de magazine din judeţul Vaslui, au fost instalate primele sisteme care preiau vrac toate cele trei tipuri de ambalaje, inclusiv ambalajele de sticlă, fără separare prealabilă. Sper ca exemplul să fie urmat de comercianţi din cât mai multe localităţi din ţară, pentru că e o soluţie inovativă care economiseşte timpul clienţilor şi încurajează returnarea”, a mai scris ministrul.
Acesta a precizat că urmăreşte şi evoluţia ratelor de reciclare. ”M-am bucurat să constat că SGR a ajutat România să facă un salt uriaş în ceea ce priveşte reciclarea dozelor din aluminiu. Mai exact, am ajuns la o rată de reciclare de aproape 74%, faţă de nivelul de 49% raportat pentru 2024 şi faţă de cel de 35% raportat pentru 2022. Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Constanţa au condus clasamentul naţional la returnarea dozelor de aluminiu, atât ca volum, cât şi ca ritm, în primele patru luni din 2025, potrivit unei analize Every Can Counts”, a transmis Fechet.
Potrivit acestuia, ”performanţele SGR sunt o confirmare puternică a faptului că românii au încredere în Sistemul Garanţie – Returnare, iar obiceiul de a returna ambalajele e din ce în ce mai prezent în viaţa de zi cu zi, e prietenos cu mediul şi cu efecte imediate”.
”Pentru că fiecare ambalaj care nu ajunge pe stradă, într-un râu, într-o pădure sau pe marginea unui drum, ci pe linia de procesare a unei fabrici de reciclare, înseamnă un gest simplu şi asumat de protejare a naturii. Îmi doresc să reuşim să multiplicăm succesul SGR şi în comunităţile din mediul rural, acolo unde testăm RVM-urile mobile, iar oamenii pot recupera garanţia aproape de casele lor, fără să mai fie nevoiţi să parcurgă distanţe mari”, afirmă Mircea Fechet.
Datorită Sistemului Garanție-Returnare (SGR) administrat de RetuRO, de la începutul anului, peste 1,06 miliarde de ambalaje au fost returnate de consumatori, iar 83.000 de tone de materiale reciclabile au fost predate către reciclatori. Astfel potrivit unui raport publicat pe site-ul SGR, numai în luna martie, la nivel național, aproape 400 de milioane de ambalaje au fost colectate prin acest sistem.
Dar sticlele din plastic reprezintă o amenințare majoră atât pentru sănătatea umană, cât și pentru mediu. Din cauza poluării masive și a prezenței microplasticelor în alimente și apă, Uniunea Europeană a decis să ia măsuri drastice. În urma adoptării Directivei SUP (Single Use Plastic) în 2019, noi reguli au intrat în vigoare pentru a reduce impactul ecologic al acestor produse de unică folosință.
Noile reglementări vizează atât consumatorii, cât și producătorii de ambalaje din plastic. Obiectivul principal este eliminarea deșeurilor din plastic de unică folosință. Printre măsurile deja implementate se numără obligativitatea ca dopurile să fie atașate de sticle, pentru a preveni dispersarea acestora în natură, scrie journaldugeek.com.
Începând cu ianuarie 2025, toate sticlele din PET trebuie să conțină minimum 25% plastic reciclat. Această proporție va crește până la 30% în 2030. Deși această decizie este necesară pentru protejarea mediului, nu este pe placul tuturor, deoarece va impune schimbări semnificative în obiceiurile de consum.
Pentru a se conforma acestor noi standarde, producătorii de băuturi vor trebui să investească în materiale reciclabile, ceea ce ar putea duce la scumpirea produselor din plastic. În plus, există posibilitatea ca TVA-ul pentru sticlele din plastic să crească de la 5,5% la 20%, ceea ce ar însemna:
Astfel, schimbările vor avea un impact direct asupra bugetului consumatorilor și vor încuraja trecerea la alternative mai ecologice, cum ar fi recipientele reutilizabile.
Aceste măsuri sunt luate în contextul unui declin major în industria plasticului. În 2023, producția de plastic în Europa a scăzut cu 8,3%, iar producția de plastic reciclat s-a redus cu 7,8%. Acest lucru pune presiune pe producători, care trebuie să investească masiv în tehnologii de reciclare și reutilizare.
Prin noile reglementări, Uniunea Europeană nu doar că impune măsuri pentru protejarea mediului, dar și pregătește consumatorii pentru creșteri de prețuri, menite să reflecte impactul real al plasticului asupra ecosistemului.
Uniunea Europeană accelerează tranziția către un viitor mai sustenabil, impunând reguli stricte pentru utilizarea plasticului. Deși aceste măsuri pot părea incomode pentru producători și consumatori, ele reprezintă un pas necesar pentru reducerea poluării, protejarea sănătății și dezvoltarea unei economii circulare eficiente. Acum, rămâne de văzut cât de rapid se va adapta industria și cât de pregătiți sunt consumatorii să accepte aceste schimbări.
Bonus de 1.000 de lei în sistemul SGR din România. Reciclarea PET-urilor le poate aduce clienților un voucher consistent de cumpărături într-o comună din țară
Dacă „recompensa” de 50 de bani pentru fiecare recipient reciclat nu s-a dovedit destul de motivantă pentru locuitorii unei comune din România, Primăria locală a venit cu un proiect şi mai atractiv.
Un sistem de colectare implementat în comuna Ciortești, din județul Iași, aduce bani serioşi localnicilor care reciclează PET-uri. Citiţi şi: Punctele sistemului SGR din România vor suferi schimbări. Toți cei care duc sticle la reciclat trebuie să cunoască neapărat modificare anunțată de autorități
Primăria din Ciortești a instalat două aparate speciale pentru a colecta PET-urile. Unul se află în centrul comunei, în sediul vechii primării. Celălalt aparat a fost amplasat în satul Coropceni, chiar lângă căminul cultural.
Locuitorii din această localitate au primit vouchere în valoare de 1.000 de lei pentru fiecare 2000 de PET-uri colectate. Locuitorii au posibilitatea să achiziționeze produse alimentare și de uz casnic, dar numai din magazinele din sat care participă la program.
Aparatele, închiriate cu 1.300 de euro
Primăria din Ciortești, Iaşi, a închiriat dispozitivele de reciclare cu 1.300 de euro, pentru o perioadă de 5 ani. Suma investită va fi acoperită treptat prin intermediul unei taxe de gestiune de 20 de bani pentru fiecare PET colectat.
RetuRO analizează varianta pe care o au ungurii, cea a automatelor mobile, care vin să colecteze ambalajele de la comercianți. Arată precum niște mașini mari care numără pe loc sticlele și celelalte ambalaje din sistem. Procesul ar urma să fie simplificat astfel.
Dacă proiectul va trece de faza de testare, ar urma să fie implementat, pe cât de repede este posibil, în întreaga țară. Astfel, vor fi incluse și zone mai puțin accesibile. Confortul va fi mult mai mare pentru consumatori.