Nu a fost vorba despre vreo paradă plină de culoare, pe fundal de muzică tehno, pe culoarele Pentagonului, ci despre o masă rotundă la care u fost invitaţi angajaţi civili şi militari ai Departamentului Apărării.
După ani de activism susţinut din partea unor asociaţii, procese pentru discriminare şi o promisiune de campanie a lui Barack Obama, legea din 1993, cunoscută sub numele "Don't ask, don't tell" ("nu întreba, nu spune"), care îi obliga pe militarii gay şi lesbiene să îşi ascundă homosexualitatea, sub pedeapsa excluderii din armată, a fost abrogată în septembrie 2011.
Legea a condus, timp de 18 ani, la excluderea din armată a aproximativ 14.000 de militari, din cauza homosexualităţii lor, potrivit unor surse din cadrul asociaţiilor.
"Am ridicat o povară reală şi personală de pe umerii militarilor gay şi lesbiene. Nu mai sunt nevoiţi să trăiască în minciună, în cadrul armatei", şi-a exprimat mulţumirea Jeh Johnson, juristul-şef al Pentagonului, care a participat la abrogarea legii "Don't ask, don't tell".
De la abolirea tabu-ului gay, "au avut loc câteva incidente izolate", a recunoscut el, "dar (nu au existat) nicio problemă sau efect negativ asociate cu abolirea (legii) asupra coeziunii unităţilor, inclusiv a unităţilor de luptă".
Abolirea tabuului gay a fost o luptă de lungă durată. Celebrităţi ca Lady Gaga au militat în mod public, în timp ce unii aleşi, în special republicani, dar şi anumiţi ofiţeri superiori din cadrul armatei, ca de exemplu şeful trupelor puşcaşilor marini, generalul James Amos, şi-au exprimat temerea că acest lucru va dăuna eficienţei militarilor în luptă.
Pentru a nu forţa lucrurile, s-a convenit ca legea să intre în vigoare abia atunci când armata este pregătită pentru o asemenea schimbare.
Acest lucru s-a întâmplat după nouă luni de eforturi. Între timp, cvasitotalitatea celor 2,3 milioane de militari activi şi în rezervă, majoritatea susţinând abrogarea tabuului gay, au fost "formaţi" să primească în rândul lor persoane care îşi recunosc homosexualitatea.
facebook
twitter
