Aditivii alimentari care ne otrăvesc. Vezi ce conţin produsele pe care le consumi

Aditivii alimentari (E-urile) sunt substanțe naturale sau chimice care nu sunt consumate ca alimente în sine și nu sunt folosite ca ingrediente constituente ale unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă și care se adaugă intenționat. Rolul acestora este de a colora, emulsiona, conserva, de a preveni râncezirea, de a ameliora textura sau de a intensifica gustul.

1. Coloranţii. Aceşti aditivi alimentari au rolul de a îmbunătăţii aspectul produselor, iar din cei 80 de coloranţi clasaţi de la E100 la E180, numai 12 sunt naturali, scrie dr. Mihaela Bilic în cartea sa „Trăiesc deci mă abţin”.

Colorantul natural este acea substanţă care este prezentă şi în produsele naturale animale, vegetale sau minerale: E140 (clorofilă-verde), E162 (sfeclă-roşu), E153 (cărbune-negru), E101 (riboflavina-galben). Coloranţii alimentari se extrag din pieliţa strugurilor şi tescovina, sfecla roşie şi varza roşie, afine, coacăze negre, vişine, cireşe, mure, zmeură (antociani), din ardei roşu (capsantina), din tomate (licopina). Aceşti aditivi se mai pot obţine şi prin măcinarea corpului uscat al insectei femelă Dactylopius coccus/ Coccuscacti (roşu coşenilă).

Coloranţii artificiali sunt, de exemplu, E102 (tartrazina), E104 (quinoleina) sau E161 (canthaxantina). Prezenţa lor în alimente trebuie să fie atent controlată.

Alte articole

Pericolul din farfurie. Motivul pentru care ar trebui să eviți să comanzi paste carbonara la restaurant

Câte E-uri au croissantele cu cremă vândute în România. Care este ”campionul” cu 14 aditivi alimentari în compoziție

2. Conservanţii. Aceste substanţe ajută la prelungirea duratei de conservare a alimentelor. Există peste 80 de tipuri de conservanţi de la E200 (acid sorbic) până la E297 (acid fumeric).

E200 se foloseşte pentru conservarea unor sortimente de băuturi aromate non-alcoolice, fructe uscate, măsline, brânzeturi, produse din ouă, produse de panificaţie, sosuri. Adăugarea conservanţilor în cantităţi mai mari de 0,2% determină modificări de gust.

E260 (acid acetic) este folosit pentru conservarea fructelor şi legumelor.

3. Antioxidanţii previn schimbarea culorii şi a gustului alimentelor. Aceştia sunt 15 la număr şi au coduri de la E300 la E321.

E300, acidul ascorbic, se foloseşte la producerea mezelurilor, laptelui concentrat şi a dulceţurilor.

E320 (butilhidroxianisol) este un antioxidant sintetic folosit pentru a preveni râncezirea produselor grase. Este utilizat, de obicei, în combinaţie cu E321 (butilhidroxitoluen ) în alimente de tip snacks pe bază de cereale, supe şi ciorbe deshidratate, sosuri, carne deshidratată, condimente şi mirodenii, cereale prepreparate, cartofi granulaţi deshidrataţi (chipsuri), gumă de mestecat, suplimente dietetice.

Această substanţă este interzisă în Austria. Bazându-se pe rezultatele experimentelor efectuate pe animale, Institutul Naţional de Sănătate din SUA a declarat că E320 este anticipat ca fiind cancerigen pentru oameni.

4. Agenţi de textură (E322 şi E495). Aceştia se folosesc pentru a oferi produselor catifelare, moliciune sau cremozitate.

Pot fi clasificaţi astfel:

– emulsifianţi (aceşti produşi păstrează un amestec omogen între elemente nemiscibile, precum uleiul şi apa)

– stabilizatori (păstrează sau intensifică culoarea unui aliment)

– gelifianţi (ajută la obţinerea consistenţei unui amestec)

5. Intensificatorii de gust. Aceste substanţe sunt clasate de la E620 la E637 şi au rolul de a accentua gustul sau mirosul produselor.

Cele mai folosite sunt:

– E636 (maltol) şi E637 (etilmaltol) folosiţi la guma de mestecat

– E621 (glutamat monosodic)

De la sucuri, salamuri, înghetaţe la supe instant sau fripturi în toate îl găsim pe celebrul E 621 sau întăritorul de gust aşa cum mai este denumit. Altfel spus, glutamatul, substanţă interzisă de altfel în unele ţări, se foloseşte cel mai mult în alimentele fabricate artificial şi în semipreparate. Rolul lui este de a da impresia creierului că acel aliment este foarte gustos, însă consumul de produse care conţin această substanţă ne poate distruge sănătatea. Aceşti aditivi dacă sunt consumaţi în cantităţi mari pot determina alergii, greaţă, dureri de cap, oboseală sau palpitaţii.

Aromele sintetice din mâncare ne pot pune viaţa în pericol, iar legislaţia trebuie schimbată

Medicului nutriţionist, Gheorghe Mencinicopschi, susţine că în momentul de faţă sunt peste 3000 de arome sintetice permise în alimente, care sunt însă nocive organismului uman.

„Aroma acţionează diferit. Se adresează receptorului olfactiv care transmite informaţia instantaneu la creier. Aromele pot să vindece rapid, există aromaterapiile, dar pot să şi îmbolnăvească la fel de repede”, a declarat dr. Gheorghe Mencinicopschi la România TV.

„Aromele, parfumurile artificiale pot avea efecte adverse. Pot declanşa alergii, anumite intoleranţe, printre altele. Studiile de abia acum încep să fie din ce în ce mai consistente. În domeniul aromelor legislaţia este mai relaxată decât la E-uri. Sunt admise circa 350 de E-uri, dar la arome sunt admise peste 3.000 de arome artificiale, care nu au deloc efecte favorabile pentru consumatori„, a mai spus expertul.