Adrian Bold, arhitectul-şef al Capitalei: Am rapoarte de proiecte catastrofale, nişte crime împotriva umanităţii, care au toate avizele

Ordinul Arhitecţilor din România a propus, luni, înfiinţarea Centrului de Urbanism Bucureşti (CUB), o instituţie care să gestioneze şi să medieze între administraţia publică centrală, cea locală, regii autonome şi organizaţii profesionale.

Preşedintele OAR, Şerban Sturdza, a punctat într-o conferinţă de presă, care sunt motivele pentru care este oportună înfiinţarea Centrului de Urbanism Bucureşti. „Bucureştiul este într-o stare limită, aproape de colaps. Este nevoie de CUB, de o structură cu scopul de a acţiona pe termen lung, o structură credibilă. Bucureştiul este un oraş pe ultimele locuri în privinţa nivelului zgomotului, Centrul istoric este în pericol, oraşul este negestionabil la nivel administrativ, ca să enumăr câteva dintre probleme, iar toate acestea pot fi remediate prin CUB”, a declarat Şerban Sturdza.

Arhitecţii sunt de părere că Bucureştiul a crescut, dar nu s-a dezvoltat după 25 de ani. OAR susţine că nu înfiinţează CUB, ci fundamentează nevoia acestei instituţii. Într-un sondaj realizat printre arhitecţi, peste 100 de specialişti sunt de părere că înfiinţarea CUB este necesară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CUB este o iniţiativă a OAR Bucureşti, fundamentată în „Raportul pentru Bucureşti 2016”, un proiect de utilitate publică majoră, esenţial pentru dezvoltarea normală a Capitalei. CUB trebuie să fie o instituţie publică autonomă din punct de vedere decizional, situată deasupra intereselor politice şi conjuncturale.

Alte articole

Concurs Naţional de Proiecte de Tineret şi Studenţi 2025. Fonduri importante alocate de Ministerul Muncii

Smiley, un tată absent în viața micuței Josephine. Artistul nu-și mai vede capul de treabă: „Nu am niciun weekend liber până la sfârșitul anului”

Misiunea principală a CUB o reprezintă medierea între actorii urbani implicaţi în dezvoltarea Bucureştiului şi administraţia publică şi, de
asemenea, corelarea politicilor publice între palierele administraţiei centrale şi locale.

Adrian Bold, arhitectul-şef al Bucureştiului, a vorbit într-o conferinţă de presă despre implicarea politicului în dezvoltarea oraşului.

„Am găsit patru funcţii ale politicului care sunt neglijate în momentul de faţă: cred că politicul trebuie să articuleze aspiraţiile publicului, trebuie să negocieze interesele conflictuale, pentru că în orice ţară, oraş, apar şi numai politicul o poate rezolva. Mai există o funcţie importantă şi anume organizarea unui dialog inter-instituţional, şi politicul trebuie să susţină proiectele de regenerare urbană, cum ar fi proiectul oraşului. În nicio campanie până acum nu am observat ca un candidat să aibă un proiect în legătură cu dezvoltarea urbană. Majoritatea se dedică unor teme de tipul cum veţi rezolva problema parcajelor? Vom construi parcaje. O tautologie infantilă. Oamenii dau votul unui candidat mai simpatic şi în afară de asta, nu avem nimic. Am susţinut întotdeauna că cei care trebuie să producă proiecte sunt arhitecţii, urbaniştii, pentru că politicul este incapabil”.

Arhitectul-şef a exemplificat cu o poveste despre un magnat.

„Un magnat din această ţară se duce în Austria – este o poveste adevărată – ca să cumpere un teren de 10 hectare pentru a construi un hotel de cinci stele. În acea localitate austriacă montană exista un hambar acoperit cu paie. Evident, hotelul de cinci stele se aşeza cam pe locul lui. S-a prezentat la toţi factorii politici, de la preşedinte până la nu ştiu ce secretar, care l-au asigurat de tot sprijinul, că aduce prestigiu comunităţii, bani, schimbă imaginea, atrage turismul, creează locuri de muncă, se plătesc taxe, dar există «un oberfuhrer», care se ocupă cu urbanismul, un arhitect-şef, o persoană care trebuia să semneze. Se duce domnul Ţiriac, căci despre dânsul e vorba, şi arată un proiect, care avea un PUD suficient, drept care funcţionarul, care nu era o persoană foarte importantă, ci un simplu semnatar într-un sat, i-a spus că acea construcţie, hambarul, nu este pe lista monumentelor, dar locuitorii s-au ataşat de ea şi că ar trebui să schimbe anual învelitoarea din paie, dar ferestrele trebuie să le păstreze aşa cum sunt ele, pentru că face parte din atmosfera acelui orăşel. Cum investitorul nostru a insistat cum că acea construcţie va aduce locuri de muncă, funcţionarul i-a strâns planşele şi l-a invitat afară. De atunci, banii lui sunt blocaţi în acel teren şi nu s-a putut face nimic”.

Adrian Bold a concluzionat că instituţia arhitectului-şef în Bucureşti nu există, acesta neavând niciun cuvânt de spus în privinţa proiectelor importante de dezvoltare urbană.

„Când îmi spuneţi de instituţia arhitectului-şef în capitala României, mă faceţi să zâmbesc. Nu există aşa ceva. Ce poate fi arhitectul-şef decât un simplu semnatar de hârţoage de dimineaţa până seara, fără niciun cuvânt de spus în privinţa unui cadru legislativ adecvat, în privinţa înfiinţării unor instituţii necesare Bucureştiului, în privinţa Planului Urbanistic General”, a subliniat Adrian Bold.

Arhitectul-şef a mai subliniat şi ce se întâmplă atunci când spui nu. „Ai parte de o mulţime de ameninţări, de presiuni, de procese. Vei cunoaşte tot Consiliul local. Credeţi-mă, nu am văzut niciun aviz negativ de la Mediu”.

El a mai dezvăluit că arhitectul-şef nu are nicio putere în privinţa unor proiecte pe care ar vrea să le respingă. „Am rapoarte de proiecte catastrofale, de nişte crime împotriva umanităţii, genocid, cum vreţi să le spuneţi, care au toate avizele, şi favorabile. Ce face diferenţa între Bucureşti şi Viena? Organigrama, competenţa, responsabilitatea, primarul, Consiliul? De ce la ei merge şi la noi nu?”, s-a întrebat specialistul, care a concluzionat: „vrem să facem reformă, dar să nu se schimbe nimic”.

„CUB trebuie să cuprindă marile proiecte ale Bucureştiului şi să regenerăm acest oraş”, a fost părerea lui Adrian Bold.

Obiectivele CUB sunt: abordarea dezvoltării urbane în perspectiva planificării spaţiale moderne, integrate, în conformitate cu principiile dezvoltării sustenabile şi ale regenerării urbane; gestiunea Băncii de Date Urbane a Bucureştiului, permanent actualizată şi publicată, astfel încât să poată fi valorificată de către toţi actorii urbani; implementarea şi monitorizarea strategiilor, politicilor, tacticilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare spaţială urbană; asigurarea coerenţei şi consecvenţei dezvoltării spaţiale în teritoriile de referinţă ale Bucureştiului, cu respectarea interesului public al comunităţilor.

Sursa: news.ro