Adrian Câciu, optimist după publicarea raportului Comisiei Naţionale de Prognoză: „2023 trebuie să fie anul de recuperare şi 2024, anul în care creşte puterea de cumpărare şi la cetăţeni şi la companii”

Adrian Câciu a declarat că ”datele de la Comisia Naţională de Prognoză din punctul său de vedere certifică şi validează eforturile depuse de antreprenori şi de guvern pentru anul 2022, un an foarte complicat şi din perspectivă economică, socială şi de securitate”.

”Atestă faptul că avem o creştere a PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât era prognozat la începutul anului 2022. În context foarte dificil, în care lucrurile s-au schimbat de la o lună la alta”, a spus Adrian Câciu.

El a menţionat că ceea ce vede în această prognoză şi asupra lui 2023, unde se păstrează creşterea economică de 2,8% şi o revenire pe partea de construcţii şi agricultură, este faptul că această creştere economică de 4,9% pentru anul 2022 este construită pe o formare brută de capital fix în detrimentul consumului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Este modelul pe care atunci când am intrat la guvernare am încercat să îl recreem, să îl restructurăm şi să îl redesenăm, astfdel încât creşterile economiei să se bazeze structural pe elemente consolidate de investiţii private şi investiţii publice”, a mai spus Câciu, potrivit News.ro.

Alte articole

Adrian Câciu îi dă replica lui Bolojan, după ce premierul interimar a anunțat lucrări de mare anvergură pe Dunăre: „A apărut deșteptul vieții. Ia-te de mână cu Sfarmă-Piatră de Miruță și lăsați-ne!”

„Mint, prezintă denaturat lucrurile. Stop guvernului Bolojan!”. Câciu acuză Guvernul că ascunde recesiunea

Citeşte şi: Guvernul ia în calcul revenirea la schema de compensare a preţului la carburanţi cu 50 de bani, dacă se ajunge la 9 lei pe litru – SURSE

Ministrul a arătat că toate elementele de sprijin pentru economie şi pentru cetăţeni, care au înglobat undeva la 6% din PIB în anul 2022, dacă excludem creditul fiscal care este de 4,7% sau 4,8%, deci un total peste 10% dacă le adunăm, dacă discutăm de stimulii pe care Guvernul i-a găsit pentru a sprijini economia, s-au văzut sau se văd în răspunsul acesta al economiei, pentru că nu există altă reţetă decât infuzie de capital şi infuzie de stimulente în context de stres economic, pentru a putea să treci peste o asemenea perioadă. ”

„Nu înseamnă că lucrurile sunt într-o zonă în care ne-am revenit complet, anul 2022 a fost anul de compensare şi de diminuare a efectelor negatice, anul 2023 trebuie să fie anul de recuperare şi anul 2024 să fie anul în care creşte puterea de cumpărare şi la cetăţeni şi la partea de companii”, a mai spus ministrul Finanţelor.

”Lupta noastră anul acesta va fi cu inflaţia, luptă pe care nu o dăm singuri, o dă şi Banca Naţională cu noi (..) şi de stabilizare, respectiv de scădere a dobânzilor, pentru că acum nu ar fi favorabilă o dobândă fixă, dacă este înaltă, important este ca dobânzile să înceapă să scadă, dar acest lucru trebuie să fie şi consecinţa scăderii inflaţiei”, a precizat Câciu.

Citeşte şi: Premierul Nicolae Ciucă cere ministrului Agriculturii, Petre Daea, măsuri urgente, pentru a pondera inflația. Vești bune pentru fermieri