Adrian Câciu, veşti bune de la Bruxelles: România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat miercuri concluziile vizitei de lucru la Bruxelles, pentru închiderea negocierii privind PNRR, potrivit ministrului Adrian Câciu reprezentanţii Comisiei au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani. În ceea ce priveşte noul capitol Repower EU, România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru rezilienţa energetică a gospodăriilor populaţiei (producţie şi stocare energie, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor).

”Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru finalizarea discuţiilor pe marginea modificării #PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Principalele subiecte pe agenda discuţiilor au vizat modificarea PNRR, introducerea capitolului #RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, respectiv stadiul cererii de plată nr. 3”, precizează ministerul într-o postare.

”Suntem deja în august 2023, iar reformele şi investiţiile finanţate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziţie exact trei ani pentru realizarea ţintelor şi jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare şi dialog. Această abordare este împărtăşită şi de reprezentanţii Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulţumesc atât reprezentanţilor Comisiei, cât şi coordonatorilor de reforme şi investiţii pentru faptul că au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”, a subliniat ministrul Adrian Câciu.

Încă poţi primi 3000 de lei de la stat. Programul a fost prelungit până pe 29 septembrie
Potrivit ministerului, modificarea PNRR cuprinde ”diminuarea componentei de grant, prin propunerea de identificare de ţinte cantitative care vor fi în schimb finanţate din Politica de Coeziune”.

Alte articole

Pensii 2025. Pensiile speciale civile au costat 1,7 miliarde de lei din banii contribuabililor în 2024, cu 16% mai mult decât în 2023. 85% din sumă a fost virată numai pentru pensiile magistraților

Victor Ponta îl demolează „pe procedură” pe Boloş: „Aruncă praf în ochii oamenilor, o ipocrizie și o fugă de răspundere pentru dezastrul bugetar”

”Astfel, România va avea la dispoziţie mai mult timp pentru îndeplinirea acestora în condiţiile în care investiţiile şi reformele asumate în cadrul PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar investiţiile finanţate din fonduri europene pot fi finalizate până în decembrie 2029”, spune Câciu.

Zile libere 2023. Ce se întâmplă cu concediul de odihnă în cazul în care ai avut zile de medical
În ceea ce priveşte noul capitol Repower EU, România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru rezilienţa energetică a gospodăriilor populaţiei (producţie şi stocare energie, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor).

”La discuţii, din partea MIPE a participat alături de ministrul Adrian Câciu, secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, iar din partea European Commission: Céline Gauer, director general, şef al Grupului operativ pentru redresare şi rezilienţă (SG RECOVER) şi staff-ul tehnic”, spune ministerul Investiţiilor.

Lista măsurilor fiscale pe care Guvernul și le-a asumat

Înaintea vizitei lui Ciolacu la Bruxelles, miniștrii Finanțelor, Fondurilor Europene și Muncii au prezentat la Bruxelles măsurile pe care Guvernul de la București vrea să le ia pentru reducerea deficitului.

• creșterea taxelor pentru microintreprinderi – 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv, 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 300.000 lei;
• în cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz.
• impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%.
• taxa de 1% pentru cifra de afaceri pentru marile companii
• angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS
• se introduce impozit pe venit pentru IT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
• majorarea TVA-ului la tutun, alcool și băturile care conțin zahăr
• majorarea TVA-ului pentru activități turistice, concerte
• eliminarea voucherelor de vacanță pentru angajații care câștigă peste 10.000 de lei
• mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
• taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar
• la PFA se plătește CASS ce depășește plafonul de 24 de salarii. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.