Relatarea lui Adrian Năstase vine în contextul votului negativ pe care Austria, ţara de origine a companiei OMV Petrom, l-a dat României în privinţa aderării la Spaţiul Schengen. Veto-ul Austriei de la reuniunea JAI a fost urmat urmată de îndemnuri la boicot și chiar la recuperarea în patrimoniul statului a companiei Petrom și a zăcămintelor de petrol și gaze.

Adrian Năstase, dezvăluiri în premieră despre privatizarea Petrom: „În 2000, Petrom avea 50.000 de salariaţi şi datorii ce trebuiau acoperite de stat”

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

EXCLUSIV | Cristian Popescu Piedone: „Eu am băgat sămânța ...

În 2004, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase, avea loc privatizarea Petrom. Atunci, grupul austriac OMV prelua o participație de 51,01% din capitalul Petrom în urma unei tranzacții de 1,5 miliarde de euro. OMV cumpărase de la statul român 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane euro și majorase capitalul social cu 830,6 milioane euro, pentru a ajunge la participația de 51%.

„E greu să-mi reproşez ceva în legătură cu ce s-a întâmplat acum. Din postura mea de profesor sau de preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu nu puteam să fac mare lucru. 

Cred că trebuie să judecăm această privatizare în contextul de acum 20 de ani. E foarte uşor să fim deştepţi acum. E totuşi necesar să înţelegem ce s-a întâmplat atunci, care era situaţia Petromului cu 50.000 de salariaţi, cu datorii care în permanenţă trebuiau acoperite de stat, se transformau în datorie publică.

Vorbim de anul 2000, premier atunci era Mugur Isărescu. Documentul ca atare există, este un memorandum în care figurează de la Regia Sării până la tot sistemul bancar. După aceea noi am intrat în negocierile pentru UE. Capitolul pentru energie presupunea finalizarea privatizării Petromului. Şi de aici încep o mulţime de lucruri. 

A existat o comisie senatorială care, în 2008, a făcut o anchetă asupra privatizării şi a ajuns la concluzia că din punct de vedere legal nu există niciun fel de problemă şi nici din punct de vedere al preţului cu care s-a vândut.

Se vorbeşte despre 600.000, în realitate, cu majorarea de capital, preţul total a fost de un miliard şi jumătate. Zăcămintele de petrol, 10 miliarde, 100 miliarde sunt ale României şi ele nu au fost transferate către OMV. O parte din zăcăminte au fost concesionate şi în schimbul acelor concesiuni OMV-ul a plătit redevenţe„, a explicat fostul premier Adrian Năstase pentru România TV.

Citeste si Condamnare penală pentru OMV Petrom. Compania a fost găsită vinovată pentru moartea unui minor

Cum a ajuns compania Petrom în mâinile austriecilor

Adrian Năstase este de părere că votul din Consiliul JAI împotriva aderării la Schengen este unul umilitor şi reprezintă o nedreptate făcută ţării noastre.

„Decizia Austriei de vota impotriva intrării României in Spatiul Schengen reprezintă o mare nedreptate si o umilintă pentru tara noastră. Cred insă că ar trebui să reflectăm si la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reusit să impună o astfel de decizie in Uniunea Europeană”, scrie Adrian Năstase pe blog.

Fostul premier găseşte justificată dorinţa românilor de boicotare a companiilor cu capital austriac.

”Pe de altă parte, mi se pare firească dorinta romanilor de a răspunde la această umilire, in diferite moduri, inclusiv prin boicotarea anumitor activităti sau entităti austriece. Una dintre tintele acestor revolte o constituie si OMV Petrom. Pe bună dreptate. Felul in care, după privatizarea din 2004, au fost decise numirile in conducerea companiei, felul in care au fost organizate diferitele licitatii, conditiile in care s-au distribuit (si cui) contractele de publicitate, joburile-sinecuri pentru anumite rude ale unor oameni politici, nivelul redeventelor, toate acestea ar fi trebuit monitorizate cu atentie de statul român, ca partener initial cu 49% din actiuni.

Institutia care ar fi trebuit să urmărescă aceste evolutii post privatizare ar fi trebuit să fie Parlamentul, cu atat mai mult cu cât privatizarea Petrom s-a realizat printr-o lege. Doar in 2008, s-au verificat anumite elemente ale privatizarii respective. Probabil că si acum constituirea unei noi comisii de anchetă pentru a investiga, in principal, indeplinirea clauzelor post privatizare ar fi utilă.

Citeste si Austria, gata să sacrifice OMV pentru a deveni independentă de gazul rusesc. Petrom poate ajunge sub controlul Norvegiei

Pentru o astfel de dezbatere, ar trebui să tinem seama insă si de următoarele elemente:

• Pentru a se aproba a doua transă de imprumut cu Banca Mondială, in anul 2000, Guvernul Isărescu si fostul ministru Băsescu au convenit cu Banca Mondială să ofere un pachet de cel putin 51% din actiunile SNP Petrom pentru privatizare. Lista societătilor convenite pentru privatizare cuprindea numeroase entităti bancare etc.;
• Doar in perioada 1998-2000 datoriile Petrom ajunseseră la 10.303 miliarde lei iar guvernul le-a sters si le-a trecut la datoria publică. Până in 2004, datoriile societătii atinseseră din nou o valoare foarte mare – aproximativ 30.000 miliarde lei;
• Romania a inceput negocierile pentru capitolul XIV pentru energie cu UE, in 2002 si l-a inchis in iunie 2004, odată cu incheierea formalitătilor pentru privatizarea Petrom;
• Comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de Parlament;
• La acel moment, România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piată functională, statut conditionat de intelegerile cu Banca Mondială, FMI si UE. In “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligatiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise;
• Privatizarea SNP Petrom avea ca obiect vânzarea a 33,34% actiuni cu 669 mil euro si o mărire de capital de 831 mil. euro. In total OMV a plătit 1,5 miliarde euro pentru 51% din capitalul social al Petrom;
• In 2004, statul român avea 49% din actiuni. Acum, statul român mai are doar 20% iar diverse persoane fizice sau juridice au 28%. Această scădere s-a datorat faptului că statul a cedat gratuit Fondului Proprietatea 20% din actiunile detinute de stat. Fondul Prorietatea a vandut apoi pe bursă aproape toate actiunile pe care le dobandise. Rezultatul, evident, a fost reducerea semnificativă a dividendelor cuvenite statului!
• In 2004, Petrom avea 50000 de salariati dar OMV avea o capacitate de rafinare mai mare decât Petrom, cu doar 6000 de salariati. Petrom, din păcate, functiona cu o parte din salariati intr-o formulă de somaj deghizat, cu salarii reduse;
• In ceea ce priveste companiile care s-au prezentat la licitatie, la inceput au fost vreo 18, apoi au ramas cele din Rusia, Ungaria, Austria si Halliburton. Era in 2003. Vă mai aduceti aminte ce s-a intâmplat atunci? Bănuiesc că nu. A pornit razboiul din Irak. Ca să fac povestea scurtă, Hulliburton a pornit la actiune si a căstigat câteva licitatii de zeci de miliarde de dolari, inclusiv in industria petrolieră, unde petrolul il extrăgeai de la suprafată, cu aspiratorul. De ce să foreze la 2000 de metri, in conditiile in care in urma cu 100 de ani mai venisera prin România cu sondele. Chiar nu ne aducem aminte de Anglo-americana, etc. Apoi au mai trecut si nemtii dar si sovieticii prin terenurile petroliere. Am incercat cu British Petroleum, am mers la Londra să vorbesc cu Tony Blair. Mi-a spus că ei sunt interesti sa cumpere doar statiile de benzină. I-am explicat că nu ne interesează. Vă mai aduceti aminte de jocul cu vanzarea si apoi cumpararea de benzinării de către baronii locali de la noi?
• Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004, in contextul in care ne propusesem inchiderea tuturor capitolelor de negociere cu UE in decembrie 2004, inainte de schimbarea componentei Comisiei europene pentru a evita amânarea aderării noastre pentru următorul grup de extindere ( nu intru in amănunte). Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 impotrivă si 1 abtinere. Un papagal mitoman povestea zilele astea la televizor si la radio cum a stat el o noapte intreagă cu Băsescu pentru a-l convinge ca parlamentarii PD să se abtină de la vot! Pe bune? Oare PD avea un singur parlamentar si acela s-a abtinut? Imi pare rău să constat credulitatea unor jurnalisti cunoscuti care inghit aceste povesti mincinoase;
• In 2006, Senatul a hotărât infiintarea unei Comisii de anchetă având drept scop investigarea conditiilor de legalitate privind privatizarea Petrom. Raportul Comisiei a fost prezentat in 19 iunie 2008. Concluzia a fost că, “din punctul de vedere al legalitătii, procesul de privatizare al SNP Petrom este legal, conform cu legislatia in vigoare”. De asemenea, s-a verificat, prin patru metode de evaluare, pretul obtinut. Voi reveni cu recomandările Comisiei care, din păcate, nu au fost urmate;
• Am remarcat o anumită isterie in legătură cu DESECRETIZAREA contractului. DESECRETIZAREA s-a făcut pentru membrii Comisiei care au putut consulta contractul de sute de pagini in perioada 2006-2008. Acelasi lucru se poare repeta dacă se va constitui o nouă comisie parlamentară care să examineze alte aspecte ale activitătii OMV Petrom, inclusiv indeplinirea clauzelor post privatizare. Contractul prevede clauze de confidentialitate care nu permit publicarea lui pentru ratiuni privind competitia comercială. Sau cineva să-si asume plata unor daune financiare importante;
• Până in prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro, in perioada 2005-2021 si a făcut investitii de 17 miliarde de euro, având in prezent 8000 de salariati. In ceea ce priveste profiturile pe primele luni ale anului, verificati cât au fost taxele plătite la stat in aceeasi perioadă;
• Acum in legătură cu petrolul. Unii vor să-l ia inapoi. Nu e nevoie. Petrolul face parte din resursele naturale care rămân ale statului (art 135-136 din Constitutie). Zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. In legea 555/2004, se arată cu claritate (art 15 din lege) că perioada de concesionare este de 10 ani si că redeventele (chiria) nu pot fi modificate in acest interval. De fapt, pentru toate concesiunile de petrol, nu doar pentru OMV;
• Incepand cu acel an (2008), am repetat de nenumărate ori că se poate mări redeventa sau chiar, fortând valoarea ei, se poate ajunge la rezilierea contractului. Dacă se dorea. Nu s-a dorit. Oricum, nu e nevoie “să ne luăm tot Petrom-ul inapoi”, ci doar 51% din el pentru că mai avem 20% din el, dar alte 20% din actiuni i le-am făcut cadou ambasadorului Gitenstein de la Fondul Proprietatea. Nu cred că putem să-l rugăm să ni le dea inapoi pentru că, oricum, le-a vândut deja.
• Poate că ar fi fost util ca guvernantii de ieri si de azi sau jurnalistii de azi sa fi citit recomandările Comisiei din 2008:

1. Guvernul trebuie să verifice respectarea de către Petrom-OMV a programului asumat de investitii etc;2. Guvernul trebuie să solicite CA Petrom o informare privind furnizorii, subcontractorii, licitatii, tinând seama de configuratia actionarilor;3. Guvernul trebuie să verifice cum s-au achitat de datoria lor reprezentantii institutiilor statului român, membri in CA (valorificarea “actiunii de aur”);4. Guvernul trebuie să activeze clauza din contract care prevede ca in situatii de criza , membrii CA vor lua in considerare si interesele consumatorilor precum si interesul national al României…urmând a se constitui un Fond de solidaritate…

”, a scris fostul premier pe blogul său.