Andrei Hrebenciuc şi Viorel Hrebenciuc

Andrei Hrebenciuc a fost implicat în afacerile ilegale ale tatălui său Viorel Hrebenciuc. Arestat preventiv în iarna lui 2014, el a fost acuzat acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență şi spălare de bani in dosarul privind retrocedarile de păduri, din judetul Bacau.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Potrivit DNA, „începând cu data de 24 iunie 2013, împreună cu inculpaţii Paltin Gheorghe Sturdza, Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi Bengescu Dan Costin, inculpatul Hrebenciuc Andrei a constituit un grup (la care au aderat/sprijinit ulterior și alte persoane), ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, emisă în mod presupus fraudulos”.

Procurorii anticorupţie au susţinut că „prin disimularea adevăratei naturi a provenienței folosului primit de Viorel Hrebenciuc (dobândirea anumitor drepturi), Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe acesta din urmă să comită infracțiunea de trafic de influență”.

În toamna anului trecut, Hrebenciuc Junior şi-a recunoscut faptele şi a declarat ca regreta sprijinul pe care i l-a acordat tatalui sau:

„Regret decizia prin care l-am sprijinit pe tatal meu. Regret ca am provocat suferinta mamei si sotiei mele. Acesta a fost un accident in viata mea. Sunt lector universitar si am fost invitat la Stanford University, unde am cunoscut laureati ai premiului Nobel. Imi asum consecintele faptelor mele si nu vreau sa fiu considerat o victima a tatalui meu”, a declarat Andrei Hrebenciuc în faţa instanţei. 

Şi Viorel Hrebenciuc, fost deputat PSD, şi-a recunoscut faptele şi a spus că regretă că şi-a băgat fiul în afacere:

“I-am spus ca m-am întâlnit cu domnul Bengescu care era în criză cu promisiunea de vânzare-cumpărare. Domnul Bengescu mi-a solicitat ajutorul pentru a interveni pe lângă funcţionarii din judeţul Bacău pentru a urgenta punerea în posesie. Mi-a propus să fiu parte în actul adiţional care urma să se semneze. Am fost de acord. Și l-am rugat pe fiul meu să-mi dea o firmă. Fiul meu a fost extrem de reticent. Eu am insistat, şi din nefericire, Andrei a cedat și a fost de acord. Regret faptul că l-am implicat pe fiul meu în acestă problemă. Nespus de mult”, a povestit Viorel Hrebeciuc.

Procesul este în desfăşurare, deocamdată nu s-au dat sentinţe definitive.

Ioana Băsescu şi Traian Băsescu

Ioana Băsescu este urmărită penal, sub control judiciar, de Direcția Națională Anticorupție, într-un dosar în care este acuzată de instigare la abuz în serviciu și spălare de bani. Potrivit unui comunicat al DNA, faptele au legătură cu plăți nelegale pentru campania prezidențială din anul 2009.

Procurorii anticorupție spun că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârșirea unor infracțiuni și care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campanie.

Astfel, în decembrie 2009, Ioana Băsescu, fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului Silviu Ioan Wagner, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale care se desfășurase în toamna aceluiași an.

În comunicatul DNA se mai arată că Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fostul concubin al acesteia, Giovanni-Mario Francesco, au făcut, în 2010, o excursie în Cuba, folosindu-se de bani pe care i-au obţinut în mod nelegal pentru campania prezidenţială din 2009 de la o companie cu capital majoritar de stat. 

În același dosar, mai sunt sub control judiciar și Elena Udrea, Gheorghe Nastasia (secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, la acea vreme), Victor Tarhon, și Giovanni-Mario Francesco.

Denunţător în acest dosar ar fi chiar Giovanni Francesco, fostul iubit al Ioanei Băsescu.

Imediat după ce Ioana Băsescu a fost pusă sub acuzare în acest dosar, fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că îşi va apăra public fiica:

„Îmi exercitam mandatul de președinte la vremea aceea (în 2009 — n.r.). Nu m-am ocupat de campania electorală sau de orice altceva și n-aș vrea să apreciez tot dosarul, pentru că pare un fi un dosar mult mai larg. Mă voi limita, însă, la a-mi apăra fiica public. Am înghițit-o o dată, când s-a făcut dosarul fratelui meu. Am înghițit și când am văzut hotărârea definitivă (…), s-au luat în considerație strict probele împotrivă și nicidecum și cele care i-ar fi fost favorabile. (…) Știu efectul mediatic (…) a ceea ce a comunicat sau a lăsat pe surse să scape la presă DNA în cursul zilei de astăzi”, a spus Băsescu.

În ceea ce privește acuzația de spălare de bani, Băsescu a spus că este vorba despre banii pe care un prieten al Ioanei i-a primit într-un cont de la o firmă privată.

„Avea la vremea aceea un prieten care a primit niște bani în cont, de la o firmă care nu este acuzată că ar fi dat ilegal acei bani, o firmă privată. Banii au fost cheltuiți așa cum a considerat administratorul, proprietarul firmei. Pentru că era împreună cu proprietarul firmei la acea vreme, adică trăiau împreună de câțiva ani, și pentru că fiica mea — nu era acționară — îi spunea una sau alta despre nevoile de campanie, s-a implicat în campanie. Indiscutabil, a ajuns, deși nu era nici administrator, nici acționar la firmă, că a instigat la spălare de bani. Ce spălare de bani când banii vin dintr-o firmă care i-a virat în cont? Și spune: ăștia sunt banii, eu i-am virat, recunoaște firma privată. Ce a făcut proprietarul firmei cu acei bani a devenit instigare de către fiica mea”, a explicat Băsescu.

Alin Cocoş şi Dorin Cocoş 

Alin Cocos, fiul omului de afaceri Dorin Cocos, a fost reţinut în ianuarie 2015 pentru dare de mită şi trafic de influenţă intr-un dosar al fostului sef al DIICOT Alina Bica, dosar disjuns de cel legat de despagubirile de la ANRP. 

Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acest demers, s-a implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire respectiv, spun procurorii.

În schimbul influenţei realizate, Alina Bica a primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude a lui Alin Cocoş.

În toamna lui 2015, acesta şi-a recunoscut faptele şi a povestit în faţa instanţei cum tatăl său a fost cel care i-a sugerat să vândă terenul din Snagov lui Ionuţ Mihăilescu (consilierul Alinei Bica) şi Alinei Bica, pentru că avea o datorie la fosta şefă DIICOT. Alin Cocoş le-a explicat judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) de ce a vândut terenul din Snagov la jumătate de preţ faţă de cel de achiziţie, adică cu 100.000 de euro mai puţin:

„La început de 2013 m-am zbătut printre cunoştinţe să îl vând (terenul – n.r.). Am prezentat terenul prietenilor mei, inclusiv lui Gheorghe Stelian, Sergiu Diacomatu şi Georgian Surdu ori Ionuţ Mihăilescu. Nimeni nu l-a vrut. Mihăilescu mi-a cerut copii ale actelor, ca să mă ajute în promovare la cunoştinţe. Am cerut circa 200.000 de euro, să-mi scot măcar cheltuiala. După nu foarte mult timp, mi-a zis că ar vrea să-l cumpere el, împreună cu câţiva prieteni printre care şi Alina. La una dintre întâlniri a venit şi tata, iar Mihăilescu a adus vorba de teren, dar a zis că are doar 100.000 de euro. A subliniat totuşi în faţa tatălui meu, că printre cumpărători se află şi Alina Bica. Tata i-a spus că nu e o problemă, şi că îl vindem cu 100.000. După ce a plecat Mihăilescu, l-am întrebat pe tata de ce a făcut asta. Tata mi-a spus că are o obligaţie faţă de Alina Bica de când era la ANRP. Pe moment nu mi-a spus despre ce e vorba, dar am aflat apoi tot de la el că era în legătură cu despăgubirea lui Gheorghe Stelian”, a declarat Alin Cocoş în faţa instanţei.

Dorin Cocoş a susţinut toate declaraţiile pe care le-a făcut fiul său, acest lucru nefiind însă suficient pentru a-i determina pe magistraţii de la Instanța Supremă să îi accepte lui Alin Cocoş cererea de judecare simplificată.

Dorin Cocoş a fost surprins izbucnind în lacrimi la proces, când,imediat după depoziţia lui, a fost chemat în faţa instanţei fiul său, pentru a da declaraţii în dosar.

Camelia Voiculescu şi Dan Voiculescu

În mai 2016, Dan Voiculescu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, iar fiica lui, Camelia Voiculescu, la doi ani de închisoare cu suspendare, ambii pentru complicitate la șantaj în dosarul Antena Group vs. RCS&RDS. Sentinţa nu este definitivă.

Dan și Camelia Voiculescu au fost trimişi în judecată în 1 octombrie 2013, alături de directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef ANAF Şerban Pop. Conform acuzațiilor formulate de procurorii DNA, Sorin Alexandrescu era acuzat de şantaj, iar Dan Voiculescu şi fiica sa, de complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al ANAF în momentul comiterii faptelor, era acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu şi proprietarul în acte al Antenelor, era la curent cu „negocierile” duse de Sorin Alexandrescu şi îl sfătuia pe acesta să fie atent, după cum reiese din interceptările telefonice dintre cei doi, depuse la dosar. Potrivit dosarului de acuzare, Sorin Alexandrescu discuta şi cu Dan Voiculescu despre contractul cu RCS-RDS.

Într-una din discuţiile telefonice interceptate, Sorin Alexandrescu îi explică acesteia despre întâlnirea pe care a avut-o cu Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS, cel care este denunţător în acest caz şi care ar fi fost şantajat. Alexandrescu îi spunea Cameliei Voiculescu despre rugămintea lui Ioan Bendei de a fi lăsat în pace în campania mediatică pe care Antena 3 o ducea împotriva companiei RCS&RDS.

Alexandrescu: Am avut o întâlnire cu cineva. Era foarte, foarte speriat că primise o adresă.
Camelia Voiculescu: Aşa.
Alexandrescu: Da. Foarte speriat. Şi domnule, dacă aveam ceva personal cu el. Ce să avem, Doamne fereşte! Şi pe urmă mi-a arătat despre ce este vorba.
Camelia Voiculescu: Da. Şi mă rog, bună întâlnirea?
Alexandrescu: În principiu, da. Îţi povestesc.

O a două discuţie între Sorin Alexandrescu şi Camelia Voiculescu a avut loc în luna mai. Atunci s-a discutat despre un plic, ocazie cu care Camelia Vociulescu a precizat numele lui Dan Voiculescu. A spus că şi tatăl ei i-a trasat o grijă, pe care Sorin Alexandrescu o avea în lucru.

Alexandrescu: Omul care a primit plicul e într-o oră aicea.
Camelia Voiculescu: Super ok! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum trebuie să ai super grijă, te rog!? Ştii că… Acuma mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după”

Probele procurorilor Anticorupţie în acest caz arată că, în primăvara anului 2013, Sorin Alexandrescu a exercitat în mod repetat acte de constrângere asupra administratorului firmei RCS&RDS.

Clipul difuzat de televiziunile trustului Intact e doar una dintre probele pe baza cărora procurorii DNA au obţinut condamnarea în primă instanţă a lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, Sorin Alexandrescu – toţi membri ai conducerii trustului Intact, dar şi a lui Şerban Pop, fostul şef ANAF. Procurorii cerusera ca şi televiziunile şi publicaţiile coordonate de familia Voiculescu să fie trase la răspundere. 

Instanţa a mai decis şi că AntenaGroup este parte a şantajului şi a amendat compania cu 350.000 de lei.

După condamnare, Camelia Voiculescu a transmis un mesaj intern angajatilor din trustul Intact prin care care incearca sa-i linisteasca.

Surorile Vlasov şi Mihail Vlasov

În mai 2014, procurorii au început urmărirea penală a fostului prim-vicepreședinte al Curții de Arbitraj Comercial, Vanda Vlasov, în dosarul în care tatăl său, Mihail Vlasov, era cercetat pentru corupţie.

Potrivit anchetatorilor, Vanda Vlasov ar fi pus două angajate ale Curţii de Arbitraj Internaţional să îi dea adeverinţe, care nu au fost avizate şi de conducerea instituţiei, documente care au fost folosite de Mihail Vlasov în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.

Mihail Vlasov fusese denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut un milion de euro, iar în 18 martie a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce ar fi primit de la acesta 200.000 de euro.

Şi cealaltă fiică a lui Mihail Vlasov, creatoarea de modă Ingrid Vlasov, este urmarita penal de procurorii anticoruptie. 

Anchetatorii o acuza de complicitate la abuz in serviciu, alaturi de sotul ei, dar si de tatal sau, Mihail Vlasov.

Toti trei ar fi implicati in fapte de coruptie care ar fi prejudiciat statul roman. Creatoarea de modă isi facea reclama gratis in revista Camerei de Comert pe cand institutia era condusa de tatal sau, Mihail Vlasov, si primea si bani pentru asta.

Anchetatorii arată că, în perioada 2008- 2009, Ingrid Vlasov, în calitate de administrator al SC Ingrid Vlasov SRL, a încheiat două contracte de cesiune neexclusivă a drepturilor patrimoniale de autor cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, în baza cărora a încasat 20.595 lei, pentru prestaţii ce nu au justificare economică pentru această instituţie publică.