Cum aţi descrie România de la începutul mandatului dumneavoastră şi cum aţi descrie-o acum?

Când am ajuns, România era o ţară frumoasă, foarte interesantă căreia nu i-a lipsit niciodată o doză de dramatism şi la fel aș descrie-o și acum! Cred însă că, în decursul ultimilor trei ani, România a făcut progrese importante în multe domenii, probabil cele mai notabile sunt cele în domeniul luptei împotriva corupţiei. Cifrele vorbesc de la sine.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Supermarketul cu prețuri pentru toate buzunarele. Unde se află ...

Cine sunt românii care vor primi pensii cu peste 100% mai mari. ...

Cum apreciaţi relaţia dintre România şi Statele Unite ale Americii din ultimii cinci ani şi cum este aceasta în prezent? Care sunt cele mai importante dimensiuni ale cooperării dintre cele două state?

Aşa cum a subliniat şi vicepreședintele Biden, în vizita pe care a efectuat-o în luna mai a acestui an, evoluţia României din ultimii ani a întărit parteneriatul nostru în asemenea măsură încât întrebarea care se pune nu mai este „Ce pot face SUA pentru România?”, ci mai degrabă „Ce putem face împreună?”. Obiectivele noastre comune sunt evidenţiate în parteneriatul nostru strategic: dezvoltarea şi consolidarea cooperării în domeniul securităţii; promovarea statului de drept şi a democratizării, în special prin sprijinirea reformei judiciare şi a eforturilor anticorupţie; stimularea creşterii economice, reformei structurale şi securităţii energetice; contracararea ameninţărilor internaţionale de crimă organizată şi terorism. Consolidarea tuturor acestor obiective reprezintă schimbări solide în fiecare domeniu: comerţ, cultură, educaţie şi cercetare, turism.

Ce puteţi spune despre evoluţia României din perspectiva NATO?

România a demonstrat în repetate rânduri că este un membru NATO de încredere. Cu toate acestea, calitatea parteneriatului strategic nu trebuie judecată doar prin prisma NATO, ci şi din punctul de vedere al cooperării dintre SUA şi România la nivel internaţional, de exemplu în cadrul ONU şi OSCE. De la contribuţia României în Afganistan, găzduirea la baza Mihai Kogălniceanu a soldaţilor americani în cadrul operaţiunii de repatriere a acestora, până la participarea la scutul anti-rachetă, România nu a ezitat să sprijine Alianţa Transatlantică. În plus, România a anunţat că îşi va mări bugetul de apărare cu 2 procente din PIB, în conformitate cu angajamentele NATO. Cred că, dacă luăm în considerare toate aceste aspecte, se poate observa că parteneriatul nostru în domeniul securității este foarte solid.

Vorbind despre NATO, ce puteţi spune despre acordul cu privire la scutul antirachetă de la Deveselu? Ne puteţi spune mai multe despre importanţa contribuţiei României la programul antirachetă? Când va deveni operaţional acest sistem şi care este dimensiune de protecţie a acestuia pentru România?

Deveselu este un simbol al angajamentului SUA şi al României în cadrul NATO şi o dovadă a eficacităţii nostre ca parteneri. Aşa cum spunea şi Secretarul Apărării, Chuck Hagel: angajamentul SUA în ceea ce priveşte programul antirachetă este „de fier”. Constucţia facilităţii este conform bugetului şi planului pentru a se finaliza în 2015.

În ceea ce priveşte evenimentele din Ucraina, în special Crimeea, care sunt schimbările de paradigmă pe care aceste evenimente le-au produs din punctul de vedere al relaţiilor internaționale și ținând cont de considerente geopolitice?

Obiectivul nostru, de la începutul crizei, a fost de a sprijini o Ucraină democratică, unită, stabilă şi sigură din punct de vedere politic şi economic, capabilă să îşi stabilească propriul viitor. Continuăm să lucrăm cu aliaţii nostri europeni cu privire la sancţiuni împotriva Rusiei, atâta vreme cât aceasta îşi continuă acţiunile ilegale în Ucraina. Cu toate acestea, cred că este important să recunoaştem semnarea Acordurilor de Asociere la UE de către Ucraina, Georgia şi Republica Moldova şi stabilirea zonelor de liber schimb şi faptul că această etapă aduce o nouă paradigmă în Europa. Acest lucru marchează un pas important în aducerea celor trei ţări ale Parteneriatului Estic mai aproape de Uniunea Europeană şi realizarea dezideratului unei Europe întregi, libere şi fără conflicte. Eforturile acestor ţări le-au adus în această etapă, cele trei state demonstrându-şi determinarea de a alege propriile asocieri economice şi politice. SUA şi UE trebuie să continue să sprijine aceste ţări în procesul de implementare a unor reforme cheie şi de construire a unor societăţi democratice mai prospere şi mai stabile, precum şi eforturile acestora de a deveni parte a unei Europe unite.

Cum va arăta Europa, din punctul dumneavoastră de vedere, în următorii 5-10 ani?

Cred că relaţiile dintre Statele Unite şi Europa vor continua să se dezvolte, aducându-ne şi mai aproape din punct de vedere economic, politic şi militar. Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (T-TIP) va fi adoptat, ceea ce va genera mai mult comerţ liber concomitent cu protejarea standardelor sociale şi de mediu pe care le împărtăşim; iar NATO va fi consolidată prin funcţionarea European Phased Adaptive Array (EPAA) din cadrul scutului antirachetă. Există atât de multe posibilităţi pentru viitor, sunt convins că acesta va fi unul bun.

Ce rol va trebui să joace România în regiune, în următorii 5-10 ani (în ceea ce privește relațiile ţării noastre cu Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia etc.)?

România poate și trebuie să servească drept model în ceea ce priveşte calea de urmat în domeniul securităţii energetice, stabilirea unui climat de business corect şi transparent, o societate totalmente democratică, ce are cetăţeni activi şi instituţii puternice care deservesc interesul public. Însă, rolul esenţial pe care îl are România este acela de a reuşi. Aşa cum a menţionat şi vicepreşedintele Biden, trebuie să fiţi un model de succes, astfel încât toate ţările din regiune să vă privească drept un exemplu – astfel încât, atunci când ucrainienii, sau cetăţeni din alte state, aleg calea pe care vor să o urmeze, să poată privi spre ţări ca România şi să spună „oamenii de acolo duc o viaţă bună, ţara este stabilă şi prosperă, oamenii au locuri de mucă, iar economia este în creştere. Este exact aşa cum mi-aş dori ca ţara mea să fie şi cum mi-aş dori să trăiesc.”

Cum aţi caracteriza evoluţia în ceea ce priveşte gazele de şist, până în prezent? Ce puteţi spune despre abordarea şi implicarea Chevron şi a Guvernului?

Dacă şi cum anume trebuie dezvoltată exploatarea oricărei potenţiale resurse energetice şi cum pot fi echilibrate potenţialele beneficii şi riscuri este un aspect pe care statele, inclusiv Statele Unite ale Americii, trebuie să îl decidă pe cont propriu, pornind de la argumente ştiinţifice şi de la dezbateri deschise între toţi factorii interesaţi. Statele Unite au o experienţă pozitivă în acest sens, preţurile combustibilului scăzând ca urmare a exploatării rezervelor de gaze de şist.

Este încurajator faptul că în România există o dezbatere cu privire la dezvoltarea exploatării gazelor de şist. Gazul de şist, alături de o gamă largă de opţiuni în privinţa energiei, de la dezvoltarea de surse şi rute de transport diversificate, la dezvoltarea de rețele inteligente (smart grids), îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea de energie curată (clean energy), pot contribui semnificativ la securitatea energetică a României. Cu toate acestea, aşa cum spuneam mai devreme, este important ca Guvernul să angajeze cetăţenii şi alţi factori de interes (stakeholderi) în această privinţă şi în alte aspecte de acest gen.

Cum vedeți viitorul țării noastre în lumina principalelor oportunități politice (geopolitice), sociale și de dezvoltare economică? Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, ariile de maximă oportunitate și cum își poate România capitaliza cel mai bine potențialul?

Mai presus de orice, Statele Unite doresc ca România să aibă succes. Dorim ca România să progreseze, economia să se dezvolte, iar comerțul și investițiile să crească. Transparența, stabilitatea și predictibilitatea sunt elemente cheie în ceea ce privește potențialul economic al României și pentru creșterea prosperității și bunăstării. Țările în care nu există un stat de drept puternic, independent juridic, și instituții democratice puternice sunt vulnerabile la genul de acțiuni pe care Rusia le desfășoară în Ucraina. Este important ca românii să realizeze că o duc destul de bine, că au realizat progrese. Uitându-vă în jur, veți realiza că există nenumărate motive de mândrie. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să vă opriți, dar este important ca progresul să fie protejat și menținut.

Vorbind despre dezvoltare economică, ce poate face România mai mult pentru a atrage investitori și pentru a consolida mediul de business? Care sunt cele mai importante semnale pe care România trebuie să le transmită?

Investitorii sunt interesați de România datorită nivelului ridicat de cunoaștere a limbii engleze de către populația tânără, forța de muncă calificată și accesul la piața UE. Companii din SUA ne-au transmis, în repetate rânduri, că își doresc un mediu de business mai deschis și mai transparent, în care „regulile jocului” sunt corecte și predictibile. Doresc siguranță în privința onorării și realizării contractelor, precum și reguli privind taxele predictibile și implementate corespunzător. Au nevoie de regimuri de reglementare care să fie transparente și lipsite de ambiguități. Competiția pentru contracte trebuie să fie clară și ușor de înteles. Companiile doresc să participe la o competiție care se desfășoară pe un „teren de joc” lipsit de corupție.

Există companii din SUA care se gândesc dacă să investească sau nu în România, iar cele care se află deja aici se gândesc dacă să își mențină sau să își dezvolte operațiunile, dar, în același timp, evaluează și alte posibile locații (n.r. pentru a-și plasa investițiile). În economia globală de astăzi, investitorii au opțiuni și vor investi în țara care răspunde cel mai bine cerințelor lor. Dacă se lovesc de obstacole financiare, birocratice sau legale majore, vor alege să investească în alte părți.

Din acest punct de vedere, ce puteți spune despre importanța Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (T-TIP). Care sunt consecințele pozitive pe care acesta le poate aduce României?

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (T-TIP) ne va face pe toți cei implicați mai competitivi la nivel global, va favoriza creșterea economică și dezvoltarea locurilor de muncă și va contribui la menținerea standardelor sociale și de mediu pe care le așteaptă cetățenii noștri. Dincolo de raționamente de ordin economic, T-TIP reprezintă o oportunitate istorică de a pune parteneriatul nostru economic la egalitate cu relațiile nostre în domeniul securității.

Apărarea democrației și a statului de drept a fost mereu extrem de importantă din punctul de vedere al SUA. Ce părere aveți despre evoluția angajamentelor României în această direcție? Care sunt demersurile necesare în aceste domenii care încă au nevoie de îmbunătățire? Ce aspecte trebuie consolidate, corectate, întărite?

Sunt foarte impresionat de eroismul celor care luptă împotriva corupției, uneori în condiții extrem de dificile – presiuni din partea elitelor politice și mediatice. Noi credem că niciun cetățean nu este mai presus de lege, iar eforturile recente ale societății civile și ale unor partide politice de a merge mai departe cu propunerea recentă ca votul parlamentarilor cu privire la imunitate să se desfășoare mai rapid și mai transparent ni se par foarte încurajatoare. Dezvoltarea unui sistem eficient pentru confiscarea bunurilor va ajuta Guvernul în recuperarea unor resurse valoroase și va servi ca un inhibitor pentru viitoare acte de corupție.

În contextul consolidării democrației și a statului de drept, lupta împotriva corupției continuă să reprezinte o zonă sensibilă și foarte importantă. Cât de importantă este prevenirea în lupta împotriva corupției? Care ar trebui să fie rolul structurilor departamentale ale Guvernului în acest proces (din domeniul administrației publice, educației, sănătății, administrației fiscale etc.)?

În mod constant, am subliniat importanța luptei împotriva corupției și necesitatea existenței unor instituții puternice și independente. Acest lucru pornește de la multitudinea de decizii mărunte pe care fiecare cetățean le ia zi de zi. Tinerii au un simț foarte puternic cu privire la ceea ce este corect și ceea ce este incorect, iar acest simț al nedreptății poate fi o reală inspirație în ceea ce privește eliminarea practicilor netransparente de la toate nivelurile. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Cetățenii, instituțiile media, sectorul privat și societatea civilă, toți joacă un rol extrem de important în lupta împotriva corupției.

Vicepreședintele Joseph Biden a subliniat, în discursul său public (cu ocazia vizitei oficiale în România din mai 2014) importanța și rolul societății civile în consolidarea unui stat democratic puternic. Care este mesajul dumneavoatră pentru ONG-urile din România implicate în lupta împotriva corupției și pentru Guvern?

Așa cum am menționat mai devreme, societatea civilă joacă un rol extrem de important în lupta împotriva corupției. Dar ONG-urile nu pot câștiga această luptă singure. Cetățenii români trebuie să se implice în mod direct în această luptă, fie alături de ONG-uri, fie prin acțiuni personale. Așa cum a precizat vicepreședintele Biden, fiecare are un rol în acest proces, fie că este vorba despre elevi care învață că nu trebuie să plătească mită pentru a evita o amendă de circulație sau despre tineri profesioniști care pot verifica veridicitatea afirmațiilor (check-a-thons) politicienilor pentru a le cere acestora să fie onești și pentru a-i determina să fie responsabili. Pentru toate țările, corupția este o problemă complexă și dificil de rezolvat, dar pentru care există totuși soluții. Chiar și în cazuri de intimidare și presiune, încurajez ONG-urile să nu renunțe la obiectivul lor, acela de a-și canaliza eforturile și munca pentru o Românie mai bună.

Cum percepeți evoluția sistemului educațional în decursul ultimilor ani, în special în ceea ce privește măsurile anticorupție implementate – introducerea camerelor video la susținerea anumitor examene (ex. Bacalaureat) – cazurile de fraudă, realizarea strategiei anticorupției pentru sistemul educațional, consiliile etice? Considerați că aceste măsuri sunt ireversibile?

Pentru mine a fost încurajator să văd măsuri anticorupție în sistemul educațional, precum și în alte domenii. Deși s-au realizat multe lucruri, mai sunt multe altele de făcut. Românii ar trebui să fie mândri de ceea ce a realizat țara lor și de măsurile adoptate împotriva corupției. Dar România nu își poate permite să se complacă, iar progresele înregistrate trebuie protejate și menținute.

Care este opinia dumneavoastră cu privire la activitatea actualei conduceri a Serviciului Român de Informații, precum și cu privire la cooperarea dintre serviciile de informații ale României și ale SUA?

Nu este niciun secret faptul că România și SUA se bucură de o cooperare remarcabilă la toate nivelurile, de la aspecte ce țin de geopolitică până la economie. Relația noastră cu serviciile de informații nu face excepție de la această regulă, întrucât împărtășim aceleași obiective în privința asigurării securității cetățenilor noștri în fața pericolelor crimei organizate și terorismului. De asemenea, nu face excepție nici colaborarea excelentă cu conducerea SRI, precum și cu cea a altor servicii de informații.

Ați fost mereu un suporter al instituțiilor angajate în prevenirea și combaterea corupției. Alături de instituțiile cu rol de combatere, cum vedeți rolul structurilor de prevenire?

Nu este nicio surpriză în faptul că DNA și ANI se numără printre instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere din România. Lupta lor pentru țară este una eroică. Am avut privilegiul de a mă întâlni cu mulți dintre judecătorii și procurorii curajoși care au contribuit la aducerea în fața instanței a persoanelor corupte. Rolul acestora a fost unul esențial pentru succesul pe care România l-a înregistrat în lupta împotriva corupției și va continua să fie crucial pentru progresele României în această direcție.

Având în vedere lunga relație dintre noi, aș vrea să vă întreb cum ați caracteriza relația dumneavoastră (din acești ani de mandat) cu Traian Băsescu, Victor Ponta, Crin Antonescu, Klaus Iohannis, Vasile Blaga, Elena Udrea. Unde îi vedeți, din punct de vedere politic, pe fiecare dintre aceștia în următorii cinci ani?

Unul dintre privilegiile speciale ale funcției pe care o am a fost șansa de a întâlni mulți români cu adevărat impresionanți. M-am bucurat să întâlnesc liderii politici pe care i-ați menționat, dar și mulți alți români care pentru mine sunt eroi, indiferent dacă sunt celebrii sau nu. Am fost impresionat de numărul membrilor din societatea civilă care conduc eforturile în privința reformei, de reprezentanți ai poliției, procurori și judecători care au investigat și condamnat infractori, de jurnaliști care au jucat un rol esențial în procesul de informare cu privire la aceste aspecte. Am admirat lideri în domeniul afacerilor care au luptat pentru un climat de investiții mai transparent, studenți și tineri profesioniști care vor continua să transforme țara într-o democrație europeană modernă. Să nu uităm de reprezentanții curajoși ai forțelor armate, ai jandarmeriei și ai serviciilor secrete care mențin siguranța acestei țări.

Care ar trebui să fie profilul viitorului Președinte al României? Dar al viitorului Prim-Ministru?

Românii trebuie să decidă pentru ei înșiși ce calități trebuie să aibă viitorul Președinte și, posibil, viitorul Prim-Ministru. Cred că nu risc dacă spun că viitorul Președinte al României, oricine ar fi acesta, va fi un prieten al SUA și un suporter al parteneriatului strategic. Relațiile dintre țările noastre vor continua pe o cale ascendentă și sigură, având la bază valorile și obiectivele comune pe care le împărtășim și vom colabora îndeaproape cu oricare dintre candidați, ales în mod democratic.

Ce credeți că ar trebui să facă AID înainte de campania pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în toamnă?

Aș recomanda oricărui ONG să profite de viitoarea campanie prezidențială pentru a aduce în atenție aspecte care îi preocupă în mod deosebit în activitatea lor. Să genereze dezbateri, să crească gradul de consțientizare publică, să adreseze întrebări politicienilor legat de pozițiile lor cu privire la aspecte importante și să îi încurajeze șă își exprime aceste poziții. La asta ne refeream atunci când vorbeam despre „participarea activă a cetățenilor”.

Care a fost cel mai interesant și care a fost cel mai dificil moment din mandatul dumneavoastră diplomatic la București?

Perioada pe care am petrecut-o la București a fost plină de recompense, captivantă și niciodată plictisitoare. Sunt norocos că am condus o ambasadă cu profesioniști excepționali care depun eforturi în fiecare zi pentru a se asigura că relațiile noastre cu România generează cele mai bune rezultate pentru ambele țări și, probabil, cel mai greu moment este acesta de rămas bun. Mă bucură în mod deosebit că am putut contribui la a marca contribuția eroică a României la eforturile noastre în Afganistan prin participarea la ceremonia din Kandahar luna trecută și de asemenea, că am putut sprijini lupta împotriva corupției în vederea consolidării securității, democrației și economiei României.