ALEGERI MOLDOVA 2014. În România sunt 11 SECŢII de votare. Se poate vota şi cu PAŞAPORT EXPIRAT

ALEGERI MOLDOVA 2014. Două dintre secţiile de votare se află la Bucureşti, alte două la Iaşi, în timp ce oraşele Suceava, Bacău, Galaţi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara vor găzdui fiecare câte o secţie de votare.

Cetăţenii moldoveni care vor vota în afara graniţelor ţării o vor putea face inclusiv pe baza paşapoartelor cu valabilitate expirată şi nu va fi necesară completarea declaraţiei pe proprie răspundere, potrivit Agepres.

Potrivit ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti, va rămâne la latitudinea birourilor secţiilor de votare să decidă, fără alte aprobări, dacă e necesară extinderea cu două ore a programului de lucru peste ora 21,00, în cazul în care acest lucru se impune.

Pe de altă parte, Guvernul României a aprobat un proiect de hotărâre în conformitate cu care elevii şi studenţii din Republica Moldova care studiază în România vor beneficia de o călătorie gratuită cu trenul în ziua alegerilor parlamentare.

Alte articole

Câți bani primesc membrii secțiilor de votare, președinții și observatorii la alegerile prezidențiale din mai 2025

Alegeri Republica Moldova 2024. Rezultate preliminare: Maia Sandu se distanțează la câteva procente de Alexandr Stoianoglo. Referendumul a fost validat şi se decide la fotografie

De trei ori mai multe şecţii de vot în străinătate, decât în 2010

În total, 2073 de secţii de votare vor fi deschise în Republica Moldova pentru alegerile de duminică, în timp ce în străinătate 95 de secţii, de trei ori mai mult faţă de scrutinul din 2010.

În Italia vor fi deschise 25 de birouri electorale, în România – 11 secţii de votare, în SUA – şase, în Franţa, Portugalia, Rusia – câte cinci birouri electorale în fiecare. În Spania vor fi deschise patru birouri de vot, iar în Marea Britanie şi Canada, câte trei în fiecare ţară. În Ucraina vor fi deschise două secţii de votare, la Kiev şi Odesa. Vor mai fi deschise secţii şi în alte ţări, printre care Grecia, Israel, Elveţia, Bulgaria, Austria.

De asemenea, Registrul electronic este implementat pentru prima dată în Republica Moldova, astfel că alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.

Urnele s-au deschis la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.

Citeşte şi Scrutinul de duminică, din Republica Moldova, va fi monitorizat de peste 4.000 de observatori

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie se vor desfăşura în Republica Moldova în baza sistemului proporţional absolut. Pragul electoral pentru o formaţiune politică este de 6%; pentru un bloc electoral din două partide – 9%; pentru un bloc electoral din 3 şi mai multe partide – 11%; şi pentru candidaţii independenţi – 2%. Mandatele ce ar trebui să revină candidaţilor care nu au trecut pragul electoral vor fi redistribuite în mod egal partidelor care au depăşit acest prag.

Citeşte şi ALEGERI MOLDOVA 2014: 3,2 milioane de moldoveni aleg calea UE sau a Moscovei

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, apreciază că alegerile parlamentare care vor avea loc pe 30 noiembrie în ţara sa vor decide viitorul strategic al Chişinăului, dacă va merge spre vest, către integrarea în Uniunea Europeană, sau se va îndrepta către spaţiul estic şi va opta pentru o uniune vamală „cu multe probleme şi cu o structură încă neconturată şi nedefinită clar”.

„Alegerile, dincolo de aspectul lor pur politic, mai comportă şi o conotaţie geopolitică fiindcă urmează ca cetăţenii Republicii Moldova să decidă strategic perspectiva de durată a Republicii Moldova. De aici, caracterul crucial al actualelor alegeri parlamentare. Evident că există opţiuni estice şi vestice în societate. Într-o societate democratică, este această confruntare a opiniilor vizavi de viitorul strategic al Republicii Moldova: între Uniunea Europeană, o integrare graduală, şi o eventuală aderare la spaţiul estic, printr-o uniune vamală, o uniune cu multe probleme, şi cu o structură încă neconturată şi nedefinită clar”, a declarat, vineri, Reniţă, pentru AGERPRES.