ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 se desfăşoară în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, care a fost promulgată la 20 iulie 2015. Principalele modificări aduse legislaţiei electorale sunt reducerea numărului de parlamentari, ca urmare a modificării normei de reprezentare, şi revenirea la votul pe listă.

CITEŞTE ŞI: Ce promisiuni electorale fac partidele politice ANALIZĂ

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu, despre posibilitatea ca preşedintele Klaus ...

EXCLUSIV. Victor Ponta demască mânăriile făcute pentru alegerile ...

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Prima modificare importantă conţinută de noua lege este revenirea la alegerea parlamentarilor prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, după ce alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 s-au desfăşurat în sistem mixt (vot uninominal şi reprezentare proporţională a mandatelor).

Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul obţinut la nivel naţional, primele persoane de pe liste având şanse mai mari să fie alese. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse mai mari să li se aloce un mandat.

Principiul reprezentării proporţionale presupune că mandatele de parlamentar se repartizează proporţional cu procentul de voturi obţinut de partid în alegeri la nivel naţional, astfel încât se doreşte ca parlamentarul ales să reflecte într-o măsură cât mai mare votul exprimat de cetăţeni.

Pragul electoral, definit ca numărul minim necesar de voturi pentru ca un partid sau alianţă să intre în Parlament, rămâne nemodificat de noua lege: 5% pentru partide, la care se adaugă 3% pentru al doilea membru al alianţei, şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate, fără a se depăşi 10% din voturi.

CITEŞTE ŞI: Cum arată profilul liderilor politici. Câţi dintre ei sunt locomotivă de partid ANALIZĂ

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. O noutate însă este adusă de modul de calculare a pragului, care poate fi stabilit în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali.

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Sondajele realizate până în prezent, indică drept probabilă varianta intrării în Parlament a doar șase partide. Rămâne, astfel, o sumă de voturi valabil exprimate, dar „risipite”. Circa 10%, potrivit sondajelor. Aceste voturi „risipite” se împart partidelor care au trecut pragul și proporțional.

De exemplu, presupunând că PSD va lua 40% din voturi, partidul va lua același procent din voturile „risipite”, adică, încă patru procente.

Aşadar, cu cât intră mai puține partide în Parlament și este mai mare numărul voturilor „risipite” pe partide care nu depășesc pragul electoral, cu atât primesc mai multe procente la redistribuire partidele câștigătoare.

Citeşte şi: IPP: Actualul Parlament este cel mai ineficient din istoria post-decembristă