UPDATE 10.00 90.000 de români au votat în diaspora până sâmbătă dimineață, la ora 10.00. În total, 115.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

În Europa Occidentală, la ora locală 7.00 (ora 8.00, ora României), s-au deschis secțiile de vot. Trebuie precizat că vineri s-a înregistrat o creștere masivă a fluxului de votanți după ce s-au deschis secțiile de vot în Europa, unde se află cei mai mulți migranți români – Italia, Spania, Anglia etc.

Alte Articole

Klaus Iohannis face o declaraţie de presă la ora 19, la Cotroceni

Circulaţie fără restricţii de alegerile parlamentare. Starea ...

Alegeri parlamentare 2020. Românii au libertate de circulaţie ...

UPDATE 08.00 Peste 80.000 de români au votat în diaspora până sâmbătă dimineață, la ora 08.00. În total, 105.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

UPDATE 23.00 Peste 77.000 de români votaseră în diaspora până la ora 23.00. În total, 100.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 22.00 Peste 75.000 de români votaseră în diaspora până la ora 22.00. În total, 100.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 21.00 Peste 71.000 de români votaseră în diaspora până la ora 21.00. În total, 96.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 20.00 Peste 62.000 de români votaseră în diaspora până la ora 20.00. În total, 88.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 19.00 Peste 51.000 de români votaseră în diaspora până la ora 19.00. În total, 76.555 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 18.00 Peste 43.000 de români votaseră în diaspora până la ora 18.00. În total, 68.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 17.00 Peste 35.000 de români votaseră în diaspora până la ora 17.00. În total, 60.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 16.00 Aproape 29.000 de români votaseră în diaspora până la ora 16.00. În total, 54.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

Citeşte şi: Alegeri prezidenţiale 2019. Primele cozi la secţiile de vot din diaspora

UPDATE 15.00 Peste 22.000 de români votaseră în diaspora până la ora 15.00. În total, 47.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

UPDATE 14.00 Aproape 14.000 de români votaseră în diaspora până la ora 14.00. În total, 39.000 de voturi, cu tot cu cele prin corespondenţă.

______

Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan şi secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, au votat, vineri, la Roma, spunând că fac acest lucru în semn de respect faţă de românii din diaspora.

Rareş Bogdan, Robert Sighiartău şi senatorul Viorel Badea au votat, vineri, la o secţie de vot din Roma, la Academia di Romania. Europarlamentarul Rareş Bogdan a declarat, la ieşirea de la urne, că a ales să voteze la Roma din respect pentru diaspora, „pentru fraţii noştri care nu au plecat de bine”, ci „din disperare” şi pentru că au fost „umiliţi”.

„Îi aşteptăm acasă. Am venit din respect pentru ei, am venit din respect pentru cei care în urmă cu cinci ani de zile l-au adus pe preşedintele nostru în fruntea statului. Am venit pentru cei care ştiu că în continuare sunt alături de noi, iubesc România în fiecare zi, se gândesc la ţara lor (…)”, a spus el.

El a mai spus că îi aşteaptă pe oameni pentru a vota „pentru o ţară normală, pentru o Românie normală”.

„Am votat de aici, din Roma, pentru o Românie normală, pentru o Românie europeană, pentru o Românie occidentală. Am votat cu dorinţa ca România să fie mai bună, ca să fie mai primitoare pentru fiii şi fiicele care astăzi se află în diaspora”, a spus, la rândul său, Robert Sighiartău.

_______

UPDATE 13.00 Aproape 10.000 de români votaseră în diaspora până la ora 13.00. Acestora li se adaugă aproximativ 25.200 de voturi prin corespondenţă, potrivit portalului Biroului Electoral Central

Primii care au putut vota la alegerile prezidenţiale din acest an au fost românii stabiliţi în Noua Zeelandă. Secţia de votare din Auckland s-a deschis, în noaptea de joi spre vineri, la ora 1:00, ora României, care reprezintă ora locală 12.00.

Votul în străinătate se va încheia luni, la ora 7:00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare, arată News.ro.

În cursul zilei de vineri, se votează de la 12 la 21, iar sâmbătă şi duminică, românii din afara graniţelor ţării pot vota între orele 7 şi 21. În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Citeşte şi: Dăncilă, despre votul în străinătate: Dacă în trei zile nu putem vota şi iar se fac cozi, nu cred că mai este explicabil

Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.

Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.

Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

În premieră la un scrutin prezidenţial, la alegerile prezidenţiale din 2019 alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români.

Plicurile cu voturile acestora trebuiau, însă, să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu au ajuns în termenul legal, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.

O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752.

Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în spaia peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800.

În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka.

Alegătorii care au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă (în total 35.917), cât şi pentru votul la o secţie de votare (în total 33.802), prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro, care au domiciliul în România, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. Astfel, din listele electorale permanente din România au fost radiate 63.362 persoane.

La alegerile prezidenţiale s-au înscris 14 candidaţi, reprezentanţi ai unor partide, dar şi independenţi. Printre aceştia se numără actualul şef al statului, Klaus Iohannis, fostul premier Viorica Dăncilă, preşedintele USR, Dan Barna şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Mai candidează actorul Mircea Diaconu, susţinut de Alianţa ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România, dar şi Theodor Paleologu, susţinut de PMP.