Alegeri prezidenţiale anticipate în Venezuela. Nicolas Maduro va candida din nou

Puterea din Venezuela încearcă să profite de tendinţele favorabile în rândul electoratului şi de dezbinarea opoziţiei pentru a-i asigura un nou mandat preşedintelui Nicolas Maduro, apreciază AFP. Termenul normal pentru alegeri era în decembrie, ceea ce – arată DPA – ar fi permis negocierea cu opoziţia a unui acord care să garanteze o atmosferă paşnică, potrivit Agerpres.

Maduro a anunţat deja că va candida. „Dacă Partidul Socialist Unit, dacă forţele Marelui Pol Democratic, dacă tovarăşii mei, muncitorii, dacă clasa muncitoare, dacă femeile, dacă tinerii cred că trebuie să fiu candidat la preşedinţie (…) sunt în slujba candidaturii la preşedinţie”, a declarat el, potrivit agenţiei Xinhua.

Devansarea i-a luat prin surprindere pe opozanţi, care nu şi-au desemnat încă un candidat, remarcă Reuters şi DPA. Oscar Barbosa, preşedintele Parlamentului – singurul organism controlat de opoziţia venezueleană – a arătat că numai Consiliul Naţional Electoral este abilitat să convoace alegerile. Rolul legislativului a fost însă preluat de Adunarea Constituantă, dominată de socialişti. Maria Corina Machado, activistă de opoziţie, a afirmat că „acestea nu sunt alegeri, ci o ocupaţie militară cu o comisie electorală frauduloasă”.

Citeşte şi UE sancţionează şapte oficialităţi din Venezuela din cauza încălcării Drepturilor Omului

Alte articole

Sondaj INSCOP: AUR ar spulbera tot în cazul alegerilor anticipate. Ce scoruri slabe au PSD, PNL şi USR

Sondaj Sociopol. Cum s-ar schimba scena politică dacă am avea alegeri anticipate

Regimul lui Maduro este deja supus sancţiunilor internaţionale. Statele Unite, Canada şi Uniunea Europeană au luat măsuri împotriva oficialilor venezueleni de rang înalt acuzaţi de corupţie şi de încălcarea drepturilor omului. După anunţul de marţi privind data alegerilor, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a apreciat intenţia preşedintelui Venezuelei de a obţine realegerea nu este o idee bună. Grupul de la Lima, din care fac parte 14 ţări, printre care Canada, Mexic şi Peru, a apreciat că alegerile anticipate ar fi lipsite