Alertă de la BNR pentru toţi românii şi o prima veste bună în 2026

BNR avertizează asupra unor postări apărute recent în mediul online, realizate prin tehnologia deepfake, care folosesc în mod fraudulos imaginea guvernatorului Mugur Isărescu pentru a promova o platformă de investiţii financiare.

BNR precizează că instituţia nu face recomandări sau propuneri de investiţii şi că toate comunicările oficiale sunt publicate exclusiv pe canalele proprii.

„În ultimele zile, în mediul online au fost publicate postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Conţinutul clonează website-ul şi pagina dintr-o reţea de socializare a unui cunoscut ziar generalist (Adevărul). Materialul redă un fals transcript al unei pretinse participări a guvernatorului BNR la un interviu într-un show de televiziune („40 de întrebări cu Denise Rifai”), se menţionează într-un comunicat al băncii centrale.

Conform sursei citate, postările folosesc fraudulos imaginea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiţii financiare pe un website care se promovează ca platformă de tranzacţionare automatizată.

Alte articole

Mugur Isărescu aruncă bomba: România se află într-un „acord aproape permanent” cu FMI

BNR crește prognoza de inflație pe 2026. Soluțiile lui Isărescu pentru a scăpa de recesiune

Deepfake, conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, reprezintă orice conţinut falsificat de tip imagine, audio şi/sau video realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale, astfel încât să creeze aparenţa că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu şi-a dat consimţământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.

„Reiterăm faptul că Banca Naţională a României nu face recomandări şi propuneri de investiţii. Comunicările oficiale ale Băncii Naţionale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, şi conturile instituţiei pe reţelele sociale LinkedIn, X, Instagram, Bluesky şi YouTube. În cazul în care aţi interacţionat cu astfel de materiale sau site-uri false, vă recomandăm să NU furnizaţi date personale şi să raportaţi imediat aceste situaţii autorităţilor competente”, se mai precizează în document.

Redacția „Adevărul” precizează că nu a publicat niciodată astfel de texte și nici altele asemănătoare prin care să îndemne cititorii să investească folosind numele unor personalități.

BNR estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului

Banca Naţională a României (BNR) estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului, în uşoară creştere de la prognoza anterioară de 3,7%, urmând să scadă la 2,9% în decembrie 2027, arată raportul publicat miercuri de banca centrală.

”În linii mari, traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC rămâne în concordanţă cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendentă, cu o întrerupere temporară în trimestrul 2 2026 şi o reducere amplă în trimestrul următor, determinate preponderent de efecte de bază. Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: 3,9% în decembrie 2026 (+0,2 puncte procentuale faţă de Raportul anterior); 2,9% în decembrie 2027. Traiectoria descendentă reflectă influenţele dezinflaţioniste persistente ale măsurilor fiscale deja adoptate, transmise prin comprimarea cererii agregate, precum şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, în special pe termen mediu”, arată datele BNR.

Atingerea limitei superioare a intervalului ţintei este anticipată pentru trimstrul 1 2027, iar revenirea în interiorul acestuia în trimestrul 2 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă; revizuirea surprinde atât apariţia unor şocuri exogene noi, cât şi persistenţa relativă a ratei anuale a inflaţiei de bază.

Cel mai dur avertisment de la vârful BNR pentru români. Mugur Isărescu: „Nu vreau să fiu alarmist, mergem pe gheață subțire”

Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie 2025 la 9,7%, din care 4,3 pp au fost determinate de eliminarea schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul 3 2025. Impactul estimat al celor două şocuri majore pe partea ofertei a fost încorporat în prognoză începând cu runda din august 2025, odată ce implementarea măsurilor a fost confirmată (conform principiilor de realizare a prognozelor BNR); prin urmare, decalajul dintre valorile prognozate şi rata anuală a inflaţiei s-a redus substanţial (la -0,9 pp în runda august 2025 şi -0,1 pp în runda noiembrie 2025)

În cazul ratei anuale a inflaţiei IPC care exclude impactul acestor factori (5,4% în decembrie 2025), ecartul dintre nivelul anticipat şi cel înregistrat în rundele din intervalul februarie 2024 − mai 2025 s-a situat între -2,0 pp şi -0,8 pp.

Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflaţiei
Evoluţii din mediul extern

− prelungirea tensiunilor geopolitice şi apariţia unor noi focare de conflict

− deteriorarea sentimentului pe pieţele financiare globale, la care economia României rămâne sensibilă − riscuri asociate volatilităţii cursului de schimb euro-dolar, în ambele sensuri

− orientarea viitoare a politicii monetare a BCE, a băncilor centrale din regiune şi a Rezervei Federale a SUA

− finalizarea programului PNRR în 2026 şi implementarea programului SAFE

Preţurile materiilor prime, îndeosebi componente energetice şi bunuri alimentare:

− posibilă continuare a fragmentării lanţurilor globale de producţie şi distribuţie

− intensificarea fenomenelor meteorologice extreme

− volatilitate ridicată pe piaţa internaţională a petrolului

− costuri asociate tranziţiei către o economie verde

Decizii administrative şi de politică fiscală şi a veniturilor:

− persistenţa efectelor măsurilor de consolidare deja adoptate

− calendarul liberalizării pieţei gazelor naturale, inclusiv mecanismele specifice de tranziţie

− efecte ale eliminării plafonului aplicat adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, dată fiind diversitatea posibilă a strategiilor de ajustare ale operatorilor comerciali

− coordonatele legii bugetare pentru anul 2026

− coordonatele finale ale măsurilor de sprijin economic anunţate, cheltuieli mai mari cu investiţiile publice

Piaţa muncii:

− capacitate eterogenă a firmelor de a absorbi creşterile salariale fără a transfera aceste costuri în preţuri

− menţinerea unor rigidităţi structurale şi sectoriale în privinţa forţei de muncă

”Pachetul de măsuri guvernamentale discutat cu Comisia Europeană şi adoptat în 2025 stă la baza consolidării fiscale aşteptate de creditorii care asigură finanţarea deficitului bugetar. În mod previzibil, ajustarea fiscală presupune costuri inerente în termeni de creştere economică, necesare pentru a repune economia pe baze sustenabile. Politica monetară urmăreşte să controleze inflaţia prin gestionarea/influenţarea cererii agregate (măsurată prin deviaţia PIB), care a intrat deja în teritoriu negativ, pe fondul măsurilor fiscale corective”, arată BNR.

Vezi și BNR crește prognoza de inflație pe 2026. Soluțiile lui Isărescu pentru a scăpa de recesiune

Politica monetară a trebuit să aibă în vedere politica fiscală, în contextul şocurilor pe partea ofertei; o acţiune mai puternică a BNR nu ar fi făcut decât să accentueze contracţia activităţii economice, fără avea efecte vizibile în planul dezinflaţiei pe termen scurt.

”Abordarea BNR a permis ca, în pofida recesiunii tehnice din T3 şi T4 2025, economia să înregistreze o creştere la nivelul întregului an de 0,6%, în încetinire moderată faţă de 2024 (0,9%)”, relevă raportul.