Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că în ultimele 24 de ore 10 avioane militare chineze au traversat linia mediană sensibilă a Strâmtorii Taiwan, anunţă Reuters.

Miercuri seară, ministerul a raportat o reluare a activităţii militare chineze în strâmtoare, avioanele şi navele de război chineze efectuând „patrule comune de pregătire pentru luptă”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Marcel Ciolacu, despre şansele lui Iohannis la NATO: „Susţin ...

Predicțiile clarvăzătoarei Baba Vanga devin realitate! Ce ...

Dintre acestea, „11 avioane au trecut linia mediană – o demarcaţie neoficială între China şi Taďwan pe care prima nu o recunoaşte – şi au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din sud-vest şi nord (Adiz)”, a precizat sursa.

Aceasta este cea mai mare demonstraţie de forţă a Beijingului în jurul insulei de la alegerile prezidenţiale din Taiwan.

Sâmbătă, alegătorii din Taiwan l-au ales preşedinte al arhipelagului pe Lai Ching-te, de la Partidul Democrat Progresist (DPP), care a promis să protejeze teritoriul de „ameninţările şi intimidările” Beijingului.

Taiwanul susţine că a detectat 68 de avioane de război chinezeşti în apropierea coastelor sale
În ultimii patru ani, China şi-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, iar avioanele de luptă şi navele de război chinezeşti operează acum în mod regulat în strâmtoare.

China, care consideră Taiwan parte integrantă a teritoriului său, a promis să readucă într-o zi insula în componenţa sa, folosind forţa dacă este necesar.

Joe Biden spune că SUA va apăra Taiwan-ul în cazul unui atac „fără precedent”

Întrebat dacă „americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze”, liderul american a răspuns la CBS: „Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent”. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan „nu s-a schimbat”.

China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949).

În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze – regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul.

În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale „să încurajeze” insula să-şi declare independenţa oficială. „Este decizia lor”, a declarat el.

Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de „ambiguitatea strategică”.

Citeşte şi: Maria Zaharova, noi ironii la adresa SUA: „Dacă ambasada SUA la Moscova ar avea un minut de timp liber, i-ar putea transmite preşedintelui Biden că suntem pregătiţi să negociem”

Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul „unei singure Chine”, fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent.

Pe de altă parte, Washingtonul aplică o „politică a unei singure Chine”: Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing.

Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul.

„Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă”, a spus Joe Biden în cursul interviului său.

Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei.

La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.