Rusia, provocată de Ucraina. Conform postului ucrainean de televiziune Dom, citat de agenţia Reuters, armata ucraineană a testat rachete antitanc Javelin, de fabricaţie americană, într-o zonă de conflict din estul Ucrainei. Administraţia de la Kiev, care speră că Ucraina va fi admisă în NATO, a primit începând din anul 2018 armament din SUA, inclusiv rachete Javelin.

În paralel, Rusia a efectuat miercuri exerciţii aeriene în Crimeea, regiune anexată de la Ucraina în 2014. Ucraina acuză Rusia că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari la frontierele sale.

Alte Articole

Carmen Harra a făcut totul public despre Florin Piersic: „Nu ...

Tragedie la Sankt Petersburg. Un autobuz cu 20 de pasageri a ...

Gafă de proporții la Eurovision! Țara care a postat din greșeală ...

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat miercuri că peste 120 de agenţi ai unor firme de securitate private din SUA se află în două sate situate pe linia de contact a conflictului din estul Ucrainei, oferind consiliere armatei ucrainene, conform agenţiei Associated Press. Însă Ministerul de Externe de la Kiev a negat informaţiile.

Preşedintele Vladimir Putin cere garanţii că NATO nu va continua extinderea spre est şi nu va instala echipamente militare în Ucraina şi în apropierea frontierelor Rusiei. Negocierile dintre Rusia, Statele Unite şi NATO pe tema garanţiilor de securitate vor avea loc la începutul anului viitor, a anunţat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Rusia anunţă că negocierile cu SUA şi NATO pe tema garanţiilor de securitate încep în ianuarie

Serghei Lavrov a afirmat că în ianuarie vor începe negocierile cu Administraţia Joseph Biden şi cu Alianţa Nord-Atlantică, iar separat vor avea loc discuţii în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

„Noi nu vrem război, nu vrem să mergem în direcţia confruntării, dar ne vom asigura în mod ferm securitatea utilizând mijloacele pe care le considerăm necesare”, a declarat Serghei Lavrov, într-un interviu acordat postului Russia Today.

Ministrul rus de Externe a salutat „abordarea specifică mediilor de afaceri” a Washingtonului pentru organizarea negocierilor. „Eu sper că ne vor lua în serios, ţinând cont de măsurile pe care le aplicăm pentru a ne asigura capabilităţile de apărare”, a subliniat Serghei Lavrov.

La rândul său, Preşedinţia Rusiei a salutat organizarea rapidă a negocierilor cu Statele Unite. „Discuţiile vizează obţinerea de rezultate concrete, nu amânarea temelor. Noi vrem aceste negocieri şi, evident, sunt organizate pentru a discuta despre poziţiile ambelor părţi”, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a afirmat marţi că Washingtonul discută cu aliaţii europeni pentru a aborda „agresiunea rusă” prin diplomaţie, dar a precizat că preşedintele Joseph Biden se opune garanţiilor solicitate de Vladimir Putin. „Preşedintele SUA a fost extrem de clar de mulţi ani asupra unor principii de bază la care nu renunţăm: principiul că nicio ţară nu are dreptul de a modifica prin forţă frontierele alteia, că nicio ţară nu are dreptul de a dicta politicile alteia sau să spună altei ţări cu cine să se asocieze. Nicio ţară nu are dreptul de a exercita o sferă de influenţă. Acest concept trebuie lăsat în arhivele istoriei”, a afirmat Antony Blinken.

Preşedintele Vladimir Putin cere garanţii că NATO nu va continua extinderea spre est şi nu va instala echipamente militare în Ucraina şi în apropierea frontierelor Rusiei. „Rusia este interesată în mod serios să obţină garanţii juridice credibile prin care să fie exclusă extinderea NATO spre est şi instalarea de echipamente militare ofensive în ţări vecine cu Rusia”, a anunţat Kremlinul. Conform unui consilier prezidenţial rus, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a anunţat că împărtăşeşte preocupările lui Vladimir Putin şi susţine solicitarea preşedintelui Rusiei de a obţine garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice.

Ucraina îl acuză de înaltă trădare pe fostul preşedinte Petro Poroşenko
Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va riposta prin măsuri de tip militar dacă NATO ignoră cererile Moscovei privind garanţiile de apărare. „Dacă sunt instalate pe teritoriile statelor NATO arme ofensive care să poată atinge centrele noastre militare, va trebui să creăm şi noi sisteme similare”, a declarat luni Alexandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe. „Noi am spus că va trebui să găsim modalităţi de ripostă, inclusiv prin mijloace militare şi prin tehnică militară, dacă NATO ignoră preocupările noastre”, a afirmat, la rândul său, Serghei Riabkov, un alt adjunct al ministrului rus de Externe.

Administraţia Joseph Biden a anunţat, luni seară, după o conversaţie între oficiali din SUA şi Rusia, că este pregătită să se implice în contacte diplomatice cu Moscova pentru ajungerea la noi acorduri de securitate, cerând însă garanţii reciproce. Jake Sullivan, consilierul preşedintelui Joseph Biden pentru Securitate Naţională, a discutat luni cu Iuri Uşakov, consilierul pentru Afaceri Externe al preşedintelui rus, Vladimir Putin. Jake Sullivan „a transmis clar că orice dialog cu Rusia trebuie să fie bazat pe reciprocitate, să abordeze preocupările noastre privind acţiunile Rusiei şi să aibă loc în coordonare deplină cu aliaţii şi partenerii noştri europeni. De asemenea, a notat că orice progrese substanţiale se pot produce doar într-un mediu de reducere a tensiunilor, mai degrabă decât într-un mediu de escaladare a tensiunilor”, a comunicat Casa Albă.

Ucraina acuză Germania că o împiedică să se apere împotriva ameninţării Rusiei. Preşedintele Zelenski se plânge că Berlinul împiedică livrarea de arme defensive către Kiev
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că un eventual atac militar asupra Ucrainei va avea „un preţ foarte mare”, reafirmând susţinerea pentru suveranitatea naţiunii ucrainene. Jens Stoltenberg a precizat că Alianţa Nord-Atlantică este pregătită pentru un dialog consistent cu Rusia, exprimând intenţia de a convoca o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la începutul anului viitor.