Alexandru Rafila: Ar trebui să se deschidă restaurantele şi teatrele şi în România, în zonele cu puţine cazuri de coronavirus

Reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, a vorbit marţi cu Marius Tucă despre varianta deschiderii restaurantelor şi teatrelor în zonele unde sunt înregistrate puţine cazuri.

05 aug. 2020, 08:06
Alexandru Rafila: Ar trebui să se deschidă restaurantele şi teatrele şi în România, în zonele cu puţine cazuri de coronavirus

„Noi avem un număr de cazuri în creştere, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană cu 80 de infectaţi la 100.000 de locuitori, într-un interval de două săptămâni. Italia are 6, Grecia 3-4, Franţa 8, Spania aproape 60. Dacă luăm o măsură de redeschidere a restaurantelor, teatrelor, acest lucru va avea un impact, chiar dacă minimal, care se corelează cu o situaţie îngrijorătoare”, a precizat Alexandru Rafila.

Reprezentantul OMS consideră că am putea iniţia un proiect pilot în zonele cu foarte puţine cazuri de noi infectaţi, să se relaxeze măsurile, să se redeschidă restaurantele, teatrele.

Alexandru Rafila, profeţie SUMBRĂ: Ne aşteptăm la o creştere a mortalităţii şi a cazurilor grave la ATI

„Ai cazuri, nu deschizi. Unde nu am cazuri, pot să deschid. Şi în România, sunt zone cu foarte puţine cazuri zilnice şi am putea să le folosim ca proiect pilot pentru relaxarea unor măsuri. Să vedem ce se întâmplă două săptămâni dacă deschid restaurantele în judeţul Harghita, de exemplu, că acolo am puţine cazuri”, a spus profesorul Alexandru Rafila.

În ceea ce priveşte aşa zisa imunitate de turmă şi că trebuie lăsate anumite grupuri de indivizi să facă boala şi să se imunizeze, a fost încercată în două ţări: Marea Britanie şi Suedia. În Marea Britanie, dar nu s-a reuşit selecţia grupurilor de indivizi care ar putea fi mai puţin vulnerabili, au renunţat la idee. Inclusiv prim ministrul din britanic s-a îmbolnăvit şi au schimbat strategia. Tinerii ar putea fi lăsaţi să se infecteze, dar cu condiţia să îi putem proteja pe vârstnici.

Însă, Alexandru Rafila spune că cifra care condiţionează oprirea transmisibilităţii, este estimată la 60% – 80%, şi este nevoie de mulţi ani să se atingă. „Cred că, pe parcursul trecerii timpului, o să ne dăm seama că boala asta poate fi oprită doar cu vaccin, pentru că ne trebuie mulţi ani astfel încât populaţia să fie imunizată în grup”, a subliniat Rafila.

Cu privire la testările zilnice, profesorul Alexandru Rafila spune că din punct de vedere al sănătăţii publice, testările celor care pleacă în vacanţă şi au nevoie sau, pur şi simplu, sunt curioşi dacă au luat virusul, sunt inutile.

„Eu sunt de acord să testăm, dar să testăm acolo unde avem o şansă să găsim oameni infectaţi, nu să testăm aiurea, pe bază de voluntariat, adică cine vrea să se testeze pentru că toată lumea e curioasă, dar din punct de vedere al sănătăţii publice, nu foloseşte la nimic”, spune Alexandru Rafila.

M. Tucă: Domnule profesor iar sunteti la putere. „Sfanta treime”. Ati fost in vacanta in Grecia, va invidiez. Cum era lumea in Grecia?

A. Rafila: Relaxata, dar atenta. Autoritatile au introdus rapid amenda pentru cei care nu utilizau masca. Plajele nu au fost aglomerate. Am facut testul la granita. Autoritatile testează prin sondaj. 

M. Tucă: S-a dovedit ca nu este un virus sezonier.

A. Rafila: Da, este o contradictie.

M. Tucă: Vom avea virusul si in iarna?

A. Rafila: Sigur ca da. Si la noi au fost opinii ca dupa 10 saptamani dispare, dar nu a fost asa. Sunt foarte multi colegi care lucreaza in laboratoarele spitalelor care fac astfel de teste. Ei lucreaza extrem. Au munca fara intrerupere. Trebuie sa ne gandim la o strategie, sa poata fie inlocuiti. 

M. Tucă: Autoritatile trebuie sa aibă o strategie. Este clar ca se va suprapune cu virusul gripal. 

A. Rafila: Da, trebuie sa stim sa facem diferenta. Avem sub unul la mie proportia de infectati. 

M. Tucă: Ca rată de infectare, suntem pe la 5-6 la sută.

A. Rafila: Avem o rată de infectare de 10%-12%, duminica este excepţia care confirmă regula, pentru că duminica nu se fac teste pentru persoane care pleacă în vacanţă. Duminica trecută am avut o rată de aproape 11%. Rata de 5%-6% este dată de o situaţie când peste 40%-45% sunt persoane care se testează benevol. În rândul acestora avem sub 1 la 1000 proporţia de infectaţi, deci practic noi suntem între 10% şi 12% rata de teste pozitive la persoanele de pe lista INSP. Oamenii trebuie să înţeleagă că este vorba de o situaţie serioasă, nu dramatică, şi cel mai important este cum comunicăm, cum explicăm românilor măsurile care trebuie respectate

M. Tucă: Cum vedeti evolutia? Sunt voci care spun că vom ajunge la 2.000, la 5.000

A. Rafila: Nu cred în aceste cifre. Sper sa nu fie mai grav. Cifrele pe care le am, arata o rata de infectare in jur de 1,2. In Romania am ajuns la o mie si ceva de cazuri. Daca am o stabilizare a numerelor, atunci inseamna ca toate aceste predictii vor fi date peste cap. Oamenii trebuie sa inteleaga ca este o situatie serioasa, nu este dramatica. Masurile care au inceput sa fie luate, modul in care explicam oamenilor este cel mai important. Trebuie sa explicam de ce purtam masca in aer liber, cand. 

A. Rafila: Este normal sa ne punem masca. Este un gest destul de simplu, ma apar impotriva infectiei. Apar economia. Daca stam la coada, trebuie sa ne punem masca. Trebuuie explicat, asta va spun. Cum se poate transmite acest virus, trebuie explicat.

M. Tucă: Gesturile simple, ca ne apara spalatul pe maini, purtarea mastii si distantarea. Vorbim despre terasele care se inchid la ora 23:00.

A. Rafila: Daca am putea controla acest fenomen, atunci nu ar fi nici o problema. In club oamenii danseaza. 

M. Tucă: Lucrurile sunt separate. Oamenii stau la mase la terase.

A. Rafila: Da, asa e. Infectia nu se transmite la anumite ore. Problema nu este legata de conditiile unui restaurant, ci de cluburi. 

M. Tucă: Trebuie sa fim rationali. 

A. Rafila: Da, asa e. Trebuie sa fim echilibrati. 

M. Tucă: In Franta si Italia s-au deschis teatrele. Intre scaune sa ramana un scaun liber.

A. Rafila: Trebuie sa vorbim deschis, autoritatile trebuie sa vorbeasca deschis. 

A. Rafila: Deschiderea usilor, geamurilor reduce riscul de transmitere. Este o problema serioasa. Trecem printr-o problema serioasa. Noi avem un număr de cazuri în creştere, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană cu 80 de infectaţi la 100.000 de locuitori, într-un interval de două săptămâni. Italia are 6, Grecia 3-4, Franţa 8, Spania aproape 60. Dacă luăm o măsură de redeschidere a restaurantelor, teatrelor, acest lucru va avea un impact, chiar dacă minimal, care se corelează cu o situaţie îngrijorătoare.

A. Rafi: Ai cazuri, nu deschizi. Unde nu am cazuri, pot să deschid. Şi în România, sunt zone cu foarte puţine cazuri zilnice şi am putea să le folosim ca proiect pilot pentru relaxarea unor măsuri. Să vedem ce se întâmplă două săptămâni dacă deschid restaurantele în judeţul Harghita, de exemplu, că acolo am puţine cazuri.

M. Tucă: Haideti sa vedeti ce se intampla in Italia. Ei nu au distanţă fizica. 

A. Rafila: Dar au foarte putine cazuri. Eu as prefera sa circule la noi „incet si trist”, decat „rapid si prost”.

M. Tucă: Romania este in libertate. 

A. Rafila: Oamenii au fost foarte mult in presiune si apoi nu le-a mai pasat. Trebuie transparetnta. 

M. Tucă: Sa vorbim despre vaccin. Au trecut 6 luni si nu se anunta prea curand vaccinul. 

A. Rafila: In Romania se vor face studii clinice. Multe dintre companiile care dezvolta vaccinul il vor vinde la nivel de productie. O sa vedem daca o sa-l vanda cu un pret mic. Nu cred ca vom avea vaccin mai devreme de un an.

A. Rafila: Daca noi avem zece mii de cazuri active nu putem sa ii tratam pe toti cu 2, 3 doze.

M. Tucă: Organizatia Mondiala, vorbeam de tonul alarmist, despre liniste. 

A. Rafila: Toata lumea crede ca este o organizatie care poate influenta foarte repede deciziile. Noi putem o data pe an, sau de 2 ori pe an sa solicitam din partea statelor membre. Organizatia are multi oameni de foarte buna calitate. Cred ca sunt simple lucrurile, si sunt nemultumiri legate de felul in care s-au luat decizie, nu inseamna ca intreaga organizatie trebuie blamata.

M. Tucă: Conducerea OMS este grupul de comunicare strategica. Cand va fi gata aceasta comisie independenta?

A. Rafila: Cred ca in acesta toamna, in septembrie. Vom avea loc o sesiune speciala a Comitetului Executiv care sa discute evaluarea organizatiei. E posibil sa fie la Geneva, pentru ca sunt doar 34 de membri în comitetul executiv. 

M. Tucă: Din iunie in timpul conferintelor de presa, liderul etiopian a amutit mesajele de avertizare, uneori alarmiste. Pe 11 si 25 iunie Africa si Europa au fost organizate in mod special. A zis ca tinerii nu sunt invincibili. Virusul se pare ca nu a venit din Wuhan, dar de unde? Sigur nu din Caracal. Acestea sunt cateva exemple dintr-o lista lunga de avertismente. OMS fusese criticata pentru lipsa reactiilor initiale. OMS e prea mult in ractie si prea putin in a anticipa.

A. Rafila: Da, asta am zis si eu. oricum OMS nu ne rezolva problemele, chiar daca ne poate ajuta.

M. Tucă: Cam toate sunt alarmiste. Nu va fi vaccin, etc. Macar o geana de lumina sa vedem. Aseara, la TVR, Tataru spunea ca suntem pe acel trend crescator, dar scazand ca intensitate. El zice ca se poate stabiliza si la 1500 de cazuri, dar asta inseamna inca 300 de cazuri la terapie intensiva. Mai zice ca e inca primul val, dar il putem transforma intr-un val cu doua cocoase. Sa dam o pauza de publicitate. Daca atunci era instinct de conservare, acum parca e dat la o parte de concetateni. Puteti sa il sunati pe Raed sa vina un pic? (râd ambii)

A. Rafila: Cred ca rezulta mai degraba din speranta de stabilizare.

M. Tucă: Tot vorbim de masca. Olandezii sunt altfel. Guvenrul olandez nu recomanda oamenilor sa poarte masca, afirmand ca eficacitatea acestora nu a fost demonstrata. De ce?

A. Rafila: Nu stiu, au motivele lor, eu nu am nici un fel de informatii legate de inutilitatea mastii, ba chiar exista studii care sustin ca mastile previn transmiterea cu 90%. Este foarte clar ca in momentul in care utilizezi o bariera mecanica intre persoane, efectul e reducerea transmisibilitatii.

A. Rafila: In Italia se dau sanctiuni serioase celor care refuza sa poarte masca in spatii inchise. 

M. Tucă: Traian Ionescu a luptat multi ani cu epidemiile. El spune ca era nevoie de imunitate de turma, lockdown-ul e o greseala, trebuia sa dea drumul treptat la oameni, inventiile astea „extraordinare”, de a inchide, de a sactiona, sunt fantastice la romani. Trebuie testare masiva de la inceput, raportarile despre pandemie sunt false sau gresite.

A. Rafila: Cu unele chesiti sunt de acord, cu unele nu. Referitor la imunitatea de turma si infectarea progresiva de grupuri de indivizi a fost incercata in Marea Britanie, si au renuntat la idee, inclusiv primul ministru britanic s-a infectat, Şi in Suedia.

M. Tucă: Sunt multi specialisti care spun ca tinerii trebuie lasati sa se infecteze.

A. Rafila: Cu conditia sa putem proteja varstnicii.

M. Tucă: Sunt multe tari unde batranii sunt dusi la camine de batrani. Cand tii batranii in casa si se chinuie poate fi ceva in neregula. In Romania familia e la un loc, eventual stai cu parintii in casa pana se sting, sunt doua modele culturale diferite. Avea dreptate Cercel, chiar daca parea un pic exagerata propunerea, de a carantina oamenii in varsta. 

A. Rafila: Nu avem logistica si resursele sa facem asa ceva. Nu avem niic conditiile economice sa facem asta, plus ca in perioada aceea batranii s-au simtit foarte exclusi in acele doua luni. Multi au suferit, inclusiv suferinta psihica si excluziunea sociala.

M. Tucă: Multi oameni nici nu puteau sa mearga la spital. Nu am nimic cu Tataru, dar avem aici o declaratie apropo de numaratoarea infectatilor, avem un video. 

A. Rafila: Depinde mult de sursa datelor, si uneori sursele mai variază. Apropo de comunicare, increderea este generata de transparenta datelor si de elemente care sa certifice veridicitatea. Stiu aceste date, nu exista manipulari ale datelor. Gradul de infectare nu e de 5%, ci de 10-12%.

M. Tucă: E un filosof care nu cred ca a fost atent la ce s-a intamplat, si vorbeste despre faptul ca izolarea e ceva de care sa nu fii mandru. 

A. Rafila: Eu sunt de acord sa testam acolo unde avem sanse sa gasim oameni infectati, si sa nu prea testam pe baza de voluntariat, ca lumea e curioasa, dar din punct de vedere al sanatatii publice nu foloseste la nimic. Sunt cateva mii de probe deja procesate, din tara, si cred ca suntem in rage-ul de 2-3%. Apropo de imunizarea de grup, cifra care conditioneaza oprirea transmisibilitatii unii o estimeaza la 60 pana la 80%, si cred ca cu cat trece timpul boala asta poate fi oprita doar cu vaccin, pentru ca nivelul acela e insuficient. Si chiar si nivelul acela ar fi obtinut in ani de zile, pentru ca daca se intampla mai repede sistemul medical ar fi depasit.

M. Tucă: Am citit ca virusul este o pedeapsa laica pentru pacatele comise impotriva pamantului. 

A. Rafila: Credeti ca din punct de vedere comportamental noi am evoluat foarte mult? Am citit o carte complexa despre epidemia de ciuma din secolul 14, care se pare ca a decimat jumatate din populatie. Toate structurile sociale, preceptele morale, toate au fost uitate pentru un interval lung de timp, pentru ca ciuma a durat peste 100 de ani. Acum impactul a fost mult mai mic, din mai multe motive. 

A. Rafila: Din punct de vedere filosofic are dreptate, dar aceasta abordare este limitata, si noi putem sa renuntam la o abordare exagerata daca invatam lucruri simple, cum ne pazim de boala, putem sa traim normal, si aceste relatii interumane pot sa continue nealterate. Sigur, sunt modificare, companiile isi redefinesc activitatea, oamenii lucreaza de acasa. Educatia va fi online, desi nu sunt de acord cu ele, interactiunea nu o putem inlocui cu o tableta decat temporar. Asa ca trebuie sa ne adaptam la situatie. Poate ca frica e mai mare decat consecintele acestei boli. Pleaca de la faptul ca anumite categorii pot fi afectate foarte serios, si acestea trebuie protejate, dar protectia lor duce la ce spunea cel care a scris aceste randuri. Plecam de la o conceptie preconceputa, e in camin de batrani, nu mai are nicio activitate. 

M. Tucă: Oamenii trebuie sa poarte masca, sa se spele pe maini.

A. Rafila: Credeti ca oamenii puteau face asta de la inceput?

M. Tucă: Se putea. Si nu mai stateau doua luni in casa. 

A. Rafila: Cred ca oamenii nu au fost pregatiti pentru asa ceva. Intodeauna stii ulterior ce ar fi trebuit sa faci.

M. Tucă: Eu am zis lasati oamenii la munca, eventual vin jumate din ei. Atunci se vorbea despre purtatul mastii doar la cei simptomatici.

Interviul integral aici