Alexandru Rafila, avertisment despre PNRR pentru Sănătate. „Am încercat să completăm lista celor 49 de spitale la Bruxelles. În 22 de judeţe nu există nici măcar un obiectiv pe listă”

Dr. Alexandru Rafila a avertizat într-un interviu acordat News.ro că cele 49 de unităţi specialiceşti nu sunt distribuite uniform în ţară. De exemplu, în 22 de județe nu există niciun obiectiv sanitar trecut pe pistă. Mai mult, ministrul Sănătăţii a subliniat că nu a reuşit să afle criteriile pe baza cărora a fost întocmită lista cu cele 49 de unităţi spitaliceşti. Social-democratul a explicat că a încercat să ceară autorităţilor de la Bruxelles completarea listei cu spitale, însă recunoaşte că e puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.

În plus, Alexandru Rafila a atras atenţia că 15 obiective dintre cele 49 incluse pe listă nu aveau niciun fel de studiu de fezabilitate. În cazul Spitalului Municipal din Bacău, nu exista din punct de vedere juridic, pentru că fusese desfiinţat în 2020.

„Anul trecut, la scurt timp după ce am venit la Ministerul Sănătăţii în luna decembrie am început să investigăm să vedem care este situaţia PNRR în domeniul Sănătăţii şi un capitol important revenea investiţiilor spitaliceşti.

Există pentru acest tip de investiţii două surse: o sursă prin care se va finanţa construcţia de clădiri noi sau reabilitarea de clădiri deja existente, în valoare de 1,1 miliarde de euro, şi o sumă de circa 600 de milioane de euro care reprezintă investiţii în echipamente, în aparatură. Practic, suma totală disponibilă este de 1,7 miliarde de euro şi am găsit la Ministerul Sănătăţii o listă preselectată şi aprobată de către Comisia Europeană de 49 de obiective.

Alte articole

Cristian Ghinea, critici dure la adresa lui Alexandru Rafila: „Ministru leneș și incompetent”. Schimb de replici aprinse după eșecul negocierilor

Scandal în Sănătate, medicii cu vârsta de pensionare nu mai pot profesa. Alexandru Rafila: „Trebuie să găsim o soluţie”

Din această listă de 49 de obiective, noi trebuie să alegem 25 de obiective care să se încadreze în această limită de 1, 7 miliarde de euro. Asta ar însemna, dacă am împărţi suma totală de 1, 7 miliarde la 25, o sumă medie pentru un spital sau pentru un corp de clădire dintr-un spital, de 68 de milioane de euro.

În momentul de faţă, ne aflăm într-o etapă în care trebuie să stabilim prin Hotărâre a Guvernului României câteva criterii care să facă posibilă alcătuirea acestei liste de 25 din totalul de 49 care fuseseră aprobate în urma acordului dintre România şi Comisia Europeană”, a explicat Ministrul Sănătăţii, pentru sursa citată.

Citeşte şi: Sondaj CURS: Alexandru Rafila domină scena politică. Iohannis, „la fotografie” cu George Simion

După ce a preluat conducerea Ministerului Sănătăţii, profesorul Rafila spune că a încercat să afle criteriile pe baza cărora au fost ales cele 49 de unităţi spitaliceşti, însă nu a reuşit acest lucru.

„Nu am reuşit să găsim nici măcar un criteriu pe baza căruia a fost alcătuită această listă, din păcate, am încercat să aflăm inclusiv de la Comisia Europeană care sunt criteriile şi nu am reuşit, ne-am gândit noi că ar trebui să fie pe baza unor studii de fezabilitate avansate sau încheiate, ei bine, cel puţin 15 dintre obiectivele incluse pe lista de 49 nu aveau niciun fel de studiu, absolut nimic, era doar un titlu.

Eu nu vreau să acuz pe nimeni de absolut nimic, există dorinţa unor polemici publice şi a politizării acestui subiect, eu vreau să-l aduc în zona tehnică. Noi nu am găsit aceste criterii, nimeni nu a putut să ni le comunice şi lipsa criteriilor este dovedită de 3 exemple, aş spune, din lista de 49: unul dintre spitalele existente pe listă nu există din punct de vedere juridic, mă refer la Spitalul Municipal din Bacău care fusese desfiinţat în anul 2020, şi de asemenea două dintre obiective erau ambulatorii de specialitate, ori acestea nu sunt spitale, există un program separat, chiar în aceste zile noi am lansat procedura pentru selectarea acestor 30 de ambulatorii, este clar că cele 2 prezente pe lista de spitale nu aveau ce să caute acolo.

Nimeni din Ministerul Sănătăţii, mă refer la aparatul care există în acest moment, nu a lucrat la realizarea tehnică a acestui plan PNRR din zona de sănătate. Am încercat să fac acest lucru (n.red întrebat dacă lista poate fi schimbată), am fost la Bruxelles şi am fost atât cu colegi europarlamentari de la PSD, cu dl Victor Negrescu, cu dl europarlamentar Cristian Buşoi de la PNL să încercăm nu să schimbăm această listă ci să o completăm, să mai includem câteva obiective încât să putem să facem o selecţie care să răspundă şi unor cerinţe legate de repartiţia teritorială echilibrată a obiectivelor noi din sănătate”, a declarat dr. Rafila, pentru News.ro.

Citeşte şi: De ce se infectează cu Covid și persoanele vaccinate. Explicația lui Rafila: „Acest vaccin și-a atins limitele, nu mai oprește transmiterea acestei boli” – EXCLUSIV

Alexandru Rafila, probleme cu PNRR în Sănătate. „Erau 22 de judeţe care nu aveau nici măcar un singur obiectiv inclus pe această listă”

Ministrul Sănătăţii a semnalat faptul că obiectivele de investiţii prin PNRR au fost repartizate inegal în ţară. În 22 de judeţe nu a fost inclus nici măcar un obiectiv pe listă, iar în altele sunt câte 4. Obiectivul trebuie să fie accesul la servicii de sănătate de bună calitate tuturor pacienţilor din ţară, spune ministrul.

„De ce spun acest lucru, în lista de 49 erau de exemplu judeţe, vă dau două exemple, Alba şi Cluj, care aveau câte 4 obiective de investiţii, în schimb erau 22 de judeţe care nu aveau nici măcar un singur obiectiv inclus pe această listă. Sigur că lucrul acesta ne deranjează într-o anumită măsură pentru că scopul dezvoltării unor servicii de asistenţă medicală spitalicească de bună calitate este să echilibrezi situaţia între diversele judeţe din România, să oferi acces la servicii de sănătate de bună calitate tuturor oamenilor din ţară, nu să dezvolţi de exemplu în mod excesiv centrele universitare, pentru că acestea, după cum ştiţi, au deja o infrastructură destul de bună şi unele dintre ele chiar sunt beneficiarele unor spitale regionale, mă refer la Craiova, Iaşi şi Cluj.

Şi atunci sigur că te gândeşti să faci unităţi sanitare noi şi în alte zone unde acest lucru lipseşte. Am luat situaţia, aşa am găsit-o, nu vreau să fac comentarii, nu vreau să polemizez, nu vreau să fac niciun fel de acuzaţii, dar acum noi ne găsim în situaţia în care noi suntem obligaţi să stabilim câteva criterii care să facă posibilă alegerea din setul de 49 pe care l-am găsit, a minimum 25, aşa spune PNRR, de unităţi spitaliceşti”, a spus ministrul Sănătăţii.

Spitale construite de la 0 şi reabilitarea unor părţi din spitale, cu bani din PNRR şi co-finanţare din partea instituţiei în subordinea în care se află spitalul respectiv. Un Institut Regional de Oncologie la Timişoara, printre spitalele noi prevăzute în plan.

„În lista de 49 există mai multe categorii de astfel de unităţi spitaliceşti, există unităţi spitaliceşti care ar trebui să fie înfiinţate de novo, adică să fie noi, ceva care nu a existat până acum,de exemplu o propunere este un Institut Regional de Oncologie la Timişoara, unde lipseşte o astfel de instituţie, sau propune construcţia integrală a unor spaţii noi pentru spitale, cum ar fi Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu sau Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi, care au clădiri vechi, improprii, periculoase din punct de vedere al siguranţei şi este clar că au nevoie de o înlocuire a clădirii şi dotarea cu echipamente moderne.

Cea de-a treia categorie este a unor aplicaţii care au vizat părţi din spitale, secţii de exemplu de boli infecţioase, de obstetrică – ginecologie, de psihiatrie, în diverse oraşe din ţară în cadrul Spitalelor Judeţene sau a altor categorii de spitale.

Oricum, noi trebuie să ne încadrăm în această limită de sumă de 1,7 miliarde. Trebuie să ajungem la un total de 5500 de paturi de spital care să corespundă şi unor norme de energie verde din punctul de vedere al modului în care sunt aceste clădiri dezvoltate, construite”, a explicat ministrul.

Cofinanţarea celor 25 de obiective finale, stabilită în funcţie de valoarea proiectului respectiv. Cu cât creşte valoarea acestuia, şi co-finanţarea este mult mai mare. Ministrul Sănătăţii spune că în acest fel este încurajată tocmai construcţia de spitale sau părţi din spitale cu o valoare de până la 150 de milioane de euro.

Citeşte şi: Adriana Pistol îl contrazice pe ministrul Rafila: Nu se vor construi 25 de spitale prin PNRR. Se fac diverse îmbunătăţiri, construcţii, amenajări